Conflictul din Orientul Mijlociu va duce la creșterea prețurilor la energie și va împinge inflația în sus în Europa Centrală și de Est (ECE), ceea ce va determina băncile centrale din regiune să amâne reducerile de dobândă, potrivit unei analize publicate de ING.
Aceștia subliniază că economiile dependente de importurile de energie vor fi cele mai afectate, iar reacția inițială a piețelor va fi una puternică.
Pe piața petrolului, ING estimează că cotația Brent ar putea urca rapid în intervalul 80-90 de dolari pe baril, cu riscuri de creștere spre 100 de dolari, iar „într-un scenariu pesimist, chiar până la 140 de dolari pe baril, dacă vom vedea perturbări semnificative și prelungite ale ofertei”.
În cazul gazelor naturale, analiștii avertizează că piața europeană ar putea înregistra mișcări și mai agresive, pe fondul riscurilor legate de livrările de LNG din Qatar. „Dacă piața va începe să includă în preț o perioadă extinsă de întreruperi ale livrărilor din Qatar, TTF ar putea urca la 80-100 euro/MWh”, se arată în raport.
Turcia, România și Ungaria, cele mai expuse
Potrivit ING, regiunea ECE este „în mod tradițional foarte expusă” la șocurile petroliere, din cauza dependenței de importuri și a anticipațiilor inflaționiste mai puțin bine ancorate decât în economiile dezvoltate.
Turcia este considerată cea mai vulnerabilă economie, unde „o creștere de 10% a prețului petrolului se traduce într-un plus de 1,10 puncte procentuale la inflație”. România este a doua cea mai sensibilă țară din regiune, cu un impact estimat la 0,50 puncte procentuale, urmată de Ungaria, cu 0,45 puncte procentuale.
În schimb, Polonia și Cehia sunt văzute ca fiind relativ mai puțin expuse, datorită unei volatilități mai reduse a cursului de schimb și unui mix energetic mai diversificat.
Reducerile de dobândă, amânate
Din perspectiva politicii monetare, ING estimează că majoritatea băncilor centrale din regiune vor adopta o atitudine de așteptare.
„Este de așteptat ca băncile centrale să prefere să aștepte mai multă claritate, iar orice decizie imediată privind reducerea dobânzilor să fie amânată”, notează analiștii.
În Polonia, unde era anticipată o reducere de 25 de puncte de bază, aceasta „pare acum puțin probabilă”. În Ungaria, o nouă reducere ar putea fi amânată, în condițiile în care „anticipațiile inflaționiste rămân ridicate, iar un forint mai slab și prețuri mai mari la energie complică perspectiva”.
În România, unde o reducere nu era oricum iminentă, „scenariul unei tăieri a dobânzii în luna mai este în risc, în funcție de durata conflictului SUA-Iran”.
În Turcia, evoluțiile recente „indică o posibilă suspendare completă a reducerilor de dobândă la ședința din martie, cu accent pe menținerea stabilității cursului valutar”.
Presiuni pe valute și pe piața obligațiunilor
ING anticipează presiuni asupra monedelor din ECE, pe fondul sentimentului global de aversiune la risc și al unui dolar american mai puternic.
„Ne așteptăm ca monedele ECE să fie sub presiune din cauza sentimentului risk-off, iar pozițiile pe scăderea ratelor să fie afectate de creșterea anticipațiilor inflaționiste”, arată analiza.
Forintul maghiar și lira turcească sunt considerate cele mai vulnerabile, în contextul poziționărilor semnificative pe apreciere acumulate anterior. Pe piața ratelor, ING avertizează că ajustarea așteptărilor privind reducerile de dobândă va duce la creșterea randamentelor pe termen scurt, în timp ce segmentul lung ar putea fi mai rezilient.
„Ne așteptăm la o aplatizare a curbelor randamentelor în perioada următoare, pe măsură ce piețele vor reevalua calendarul reducerilor de dobândă”, conchid analiștii ING.
(Citește și: ”OPEC+ confirmă o creștere a producției de petrol peste prognozele anterioare. Problema Ormuz – Ce spun experții, care sunt scenariile, estimările și impactul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
