Execuția bugetului general consolidat din luna ianuarie a înregistrat un excedent de 0,85 miliarde de lei, echivalent cu 0,04% din PIB, o inversare notabilă față de deficitul de 11,01 miliarde de lei (0,58% din PIB) din aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Veniturile au consemnat un ritm de creștere de circa 18%, în timp ce cheltuielile s-au redus cu 6%.
Rezultatul pozitiv a fost determinat de o combinație de factori:
– pe de o parte, de creșteri mari ale veniturilor fiscale (+21,7%!) și nefiscale (+28,2%), influențate de măsurile de austeritate (majorarea TVA, majorarea impozitului pe dividende care a rezultat în distribuiri anticipate);
– pe de altă parte, o scădere a cheltuielilor totale, influențată de eliminarea unor sporuri și înghețarea salariilor din sectorul bugetar, plata unor datorii încă din 2025, precum și restrângeri forțate a cheltuielilor, în absența unui buget aprobat. O victimă colaterală aici au fost, din nou, investițiile, însă îmbunătățirea disciplinei fiscal-bugetare a dus și la scăderea dobânzilor la care s-a împrumutat România.
Bugetul de stat pentru anul 2026 nu a fost încă aprobat de Parlament, iar asta implică o serie de restricții asupra cheltuielilor guvernamentale, menite să asigure continuitatea funcționării instituțiilor publice fără a permite extinderi necontrolate ale costurilor. Mai exact, conform legii, Guvernul și instituțiile publice centrale sau locale pot efectua cheltuieli doar în limita a 1/12 din totalul cheltuielilor prevăzute în bugetul anului precedent (2025), pentru fiecare lună în parte dacă nu există un buget aprobat.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins 55,12 miliarde de lei în ianuarie 2026, marcând o creștere de 17,9% față de ianuarie 2025. Exprimate ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,7%.
Venituri în plus din impozitul pe dividende, în contextul noilor majorări
Creșterea a fost susținută în principal de veniturile curente, care au contribuit cu 0,22 puncte procentuale, provenind în special din impozitul pe salarii și venit (plus semnificativ la dividende), precum și din taxa pe valoarea adăugată (TVA).
Impozitul pe salarii și venit: Încasările au totalizat 9,02 miliarde de lei, în creștere cu 31,4%. Principalul motor a fost avansul de 59,7% al încasărilor din impozitul pe dividende, determinat de distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora – majorarea acestora la 16% în 2026.
Eliminarea facilităților fiscale au continuat să sprijine încasările din impozitul pe venit, în condițiile unei evoluții slabe a fondului de salarii (numărul de salariați a scăzut)
De asemenea, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 13,7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie (6,1%). Această evoluție reflectă efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din sectoare precum construcții, agricultură, industria alimentară și IT, începând cu 1 ianuarie 2025.
Evoluția fondului de salarii a fost influențată de creșterea câștigului salarial mediu brut (6,7%) și de o ușoară scădere a numărului de salariați (-0,5%) în decembrie 2025 față de decembrie 2024.
Contribuțiile de asigurări: Acestea au însumat 18,46 miliarde de lei, cu o creștere de 8,2%, peste dinamica fondului de salarii. Creșterea este atribuită extinderii bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii față de ianuarie 2025.
Dinamică bună a încasărilor din TVA și a veniturilor nefiscale
Încasările nete din TVA: Au ajuns la 13,06 miliarde de lei, în creștere cu 23,9%. Dinamica a fost influențată de accelerarea încasărilor brute (25%), pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de aceeași Lege nr. 141/2025. Totuși, creșterea a fost temperată de majorarea restituirilor de TVA (4,73 miliarde de lei în 2026, față de 3,76 miliarde în 2025).
Accize: Veniturile au totalizat 3,67 miliarde de lei, cu o creștere de 7,0%, susținută de evoluții pozitive la produsele energetice (+11,7%) și tutun (+3,3%). Volatilitatea lunară este explicată prin politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală.
Venituri nefiscale și alte surse: Acestea au crescut cu 28,2%, până la 5,21 miliarde de lei, incluzând vânzările de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, conform OUG nr. 115/2011.
De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 2,28 miliarde de lei, în creștere cu 33,9%.
Cheltuieli în scădere: măsurile de austeritate și achitarea datoriilor
Pe partea de cheltuieli, totalul a fost de 54,27 miliarde de lei, în scădere cu 6% față de ianuarie 2025. Ca pondere în PIB, acestea au coborât cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,7%.
Reducerea a fost determinată de măsuri de limitare a costurilor, dar și de efecte de bază din anul precedent.
Cheltuieli de personal: 13,54 miliarde de lei, în scădere cu 0,47 miliarde față de 2025, datorită reducerilor unor sporuri pentru anumite categorii bugetare și limitărilor salariale pentru 2025-2026. Ponderea în PIB a rămas constantă la 0,7%.
Bunuri și servicii: 6,51 miliarde de lei, în scădere cu 11,8%, explicată prin absența plăților din bugetul asigurărilor de sănătate pentru decontări restante din 2024, efectuate în ianuarie 2025.
Asistență socială: 22,74 miliarde de lei, în creștere cu 2%, influențată de măsurile din Legea nr. 141/2025.
Subvenții și alte cheltuieli: Subvențiile au fost de 0,71 miliarde de lei (în principal pentru transport), iar alte cheltuieli (burse, susținerea cultelor) au totalizat 0,78 miliarde.
Scăderea dobânzilor începe să se vadă în buget
În prima lună a anului, cheltuiala statului cu dobânzile s-a ridicat la 3,54 miliarde de lei, în scădere cu 7,9%, reflectând probabil condiții de finanțare mai favorabile sau refinanțări anterioare.
Dobânzile la titlurile de stat în lei au continuat să scadă în ianuarie-februarie 2026, cu costuri de finanțare pe termen scurt și mediu coborând sub niveluri cheie.
Primele împrumuturi interne din 2026 (aproximativ 3,2 miliarde lei atrase în primele săptămâni din ianuarie, inclusiv 1,99 miliarde lei pe 8 ianuarie și 1,2 miliarde lei pe 12 ianuarie) s-au realizat la dobânzi în scădere față de emisiunile din 2025, cu cerere ridicată din partea băncilor și investitorilor instituționali, permițând refinanțări mai ieftine ale datoriei existente.
Pe piețele externe, prima emisiune din 2026 (3 miliarde euro și 2 miliarde dolari) s-a făcut la dobânzi apropiate de 6%, tot în scădere față de anul precedent, pe fondul reducerii primei de risc a României.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat recent că această scădere a costurilor de finanțare (inclusiv ținta de sub 6% pe toate maturitățile până la final de an) este un efect direct al îmbunătățirii execuției bugetare și al măsurilor de consolidare fiscală, generând economii importante la buget (potențial miliarde de lei pe an, prin reducerea volumului total al plăților de dobânzi).
Început slab de an la investiții
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 2,4 miliarde de lei (nivel similar cu cel din ianuarie 2025) care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Pe de altă parte, cheltuielile de capital, investițiile finanțate exclusiv de la bugetul de stat, au scăzut cu 48% în prima lună a anului, la circa 1,4 miliarde de lei.
Prin urmare, cheltuielile totale pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 3,62 miliarde de lei, față de 5,3 miliarde de lei în ianuarie 2025.
(Citește și: ”Dobânzile României își continuă scăderea după adoptarea reformei administrației – Costul de finanțare la 2 ani coboară sub 6%”)
***
Urmărește-ne pe Google News
