În ciuda războiului de la graniță, timp de mai mulți ani, piața muncii din România a dat dovadă de o relativă reziliență: ocuparea a crescut, salariile au avansat, iar șomajul s-a menținut la un nivel relativ scăzut. Această dinamică a fost alimentată de modelul de creștere bazat pe consum, susținut de stimulentele și deficitele fiscale mari, de majorările salariale și de accesul relativ facil la credit.
Acest model și-a atins însă limitele, iar marele perdant al anului 2025 fost industria, arată într-o analiză economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea. Potrivit acestora, doar în 2025 industria a pierdut aproximativ 2,5% din totalul numărului de angajați din acest sector, aproximativ 25.000 de oameni.
”În ultimul an, peisajul macroeconomic al României s-a schimbat rapid. Creșterea economică, anterior alimentată de consum, este acum constrânsă de consolidarea fiscală, cererea internă mai slabă și o piață a muncii care «se răcește»”, spun cei doi analiști, făcând referire la pierderile de locuri de muncă din economia locală.
Potrivit celor doi, o parte din ajustările de pe piața muncii reflectă ciclul economic, însă problemele indică și spre o schimbare structurală mai profundă: firmele se bazează tot mai mult pe automatizare și inteligență artificială pentru a-și crește productivitatea, ceva ce va fi în detrimentul factorului muncă.
”Drept urmare, viitoarele reveniri economice ar putea aduce un PIB mai mare fără o creștere proporțională a ocupării”, avertizează economiștii ING.
Cum impactează AI – robotica și autoatizarea
Până acum, avantajul competitiv tradițional al României a fost forța de muncă relativ ieftină în cadrul Uniunii Europene. Pe măsură ce salariile au crescut și oferta de muncă s-a restrâns, companiile au început în mod natural să se orienteze către investiții în robotică și automatizare, arată Valentin Tătaru și Valentin Poșea.
”Potrivit Federației Internaționale de Robotică, densitatea globală a roboților industriali s-a dublat în ultimii șapte ani, ajungând la 162 de unități la 10.000 de angajați. Deși România rămâne în urma unor țări din regiune, liniile de asamblare automatizate, sistemele robotizate de sudură și logistica digitalizată a depozitelor devin tot mai frecvente. Datele Eurostat arată, de asemenea, o creștere puternică a adoptării inteligenței artificiale, sugerând existența unui număr tot mai mare de firme care implementează, planifică sau testează soluții de automatizare și AI”, potrivit celor doi.
În același timp, cu toate că adoptarea inteligenței artificiale la nivelul companiilor românești rămâne relativ redusă, ”utilizarea individuală de către angajați se extinde accelerat”.
Un sondaj național realizat de Reveal Marketing Research de la începutul lui 2026 a arătat că 68% dintre români au folosit cel puțin ocazional instrumente AI, iar 44% le utilizează deja pentru sarcini legate de muncă, precum suport administrativ, analiză sau creare de conținut.
”Această adoptare informală indică faptul că AI influențează fluxurile de lucru din servicii chiar înaintea implementării pe scară largă la nivel organizațional. Sarcini realizate anterior de angajați entry-level pot fi acum automatizate sau simplificate semnificativ. McKinsey estimează că adoptarea extinsă a AI generative ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040, prin câștiguri de productivitate și eficiență atât în sectorul public, cât și în cel privat”, mai arată economiștii ING.
Aceștia punctează că aceste schimbări pot conduce însă la pierderi de locuri de muncă în domenii precum pozițiile IT junior, pozițiile din call-center sau în cazul activităților administrative de rutină. Pe de altă parte, serviciile greu de automatizat sunt cele cu cel mai mic risc.
Isărescu: ”Nu e deloc plăcut, e dureros”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea în conferința de presă de săptămâna trecută că salariile brute au scăzut în ultimele luni, evoluție acompaniată de ”o detensionare a pieței muncii și o scădere a costurilor cu forța de muncă”.
”Din punct de vedere social nu este deloc plăcut, e dureros”, afirma Isărescu.
Analiștii ING vin și arată că semnalele dinspre piața muncii sunt ”divergente”, în condițiile în care datele privind ocuparea indică spre o deteriorare, dar datele privind șomajul sunt stabile.
Conform ING, numărul total al angajaților a scăzut față de vârful din martie 2025, de la 5,18 milioane la 5,12 milioane în decembrie. Rata locurilor vacante este de doar 0,6%, printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, dar datele per total arată o cerere tot mai mică pentru forță de muncă din partea companiilor raportată la numărul persoanelor care sunt în căutare.
Notă: Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante și numărul total al locurilor de muncă (ocupate și vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituției), exprimat procentual.
Asta înseamnă că puterea de negociere a angajaților scade și implicit și creșterea salarială. Mai mult, tendința în România vizează în principal înlocuirea personalului, nu extinderea capacității și a echipelor pe măsură ce firmele se concentrează pe ocuparea pozițiilor esențiale și limitează crearea netă de noi locuri de muncă.
”Rata șomajului rămâne în jur de 6,0% (în creștere de la 5,5% în 2024), însă stabilitatea ascunde probleme structurale. Populația aptă de muncă continuă să scadă din cauza natalității reduse și a emigrației, ceea ce limitează presiunea asupra șomajului măsurat. O parte dintre lucrătorii disponibilizați devin inactivi sau migrează sezonier, fără a se înregistra oficial ca șomeri. În 2024, sectorul public a absorbit temporar forță de muncă, dar consolidarea fiscală a pus capăt acestei tendințe”, arată economiștii Valentin Tătaru și Valentin Poșea în analiza lor.
Tendințele sectoriale confirmă imaginea de ansamblu negativă. 25.000 de locuri de muncă au fost pierdute în industrie în 2025
Conform celor 2 economiști, industria prelucrătoare rămâne sub presiune semnificativă, iar în 2025 au fost pierdute undeva la 25.000 de locuri de muncă în acest sector, aproximativ 2,5% din totalul angajaților din industrie.
Asta în condițiile în care cererea slabă din Germania și din zona euro continuă să afecteze industriile orientate spre export, iar cererea internă a fost, la rândul ei, modestă.
”Sondajele de business indică așteptări privind noi contracții, portofolii de comenzi reduse și capacitate neutilizată. Companiile reduc treptat, dar constant, numărul de angajați: în decembrie 2025, ocuparea în industrie era cu aproape 25.000 de persoane mai mică față de anul anterior, echivalentul a aproximativ 2,5% din totalul angajaților din sector. În același timp, sondajele și rapoartele din industrie indică un interes în creștere pentru tehnologii precum roboții industriali și automatizarea proceselor, ca parte a eforturilor mai ample de protejare a marjelor și de creștere a productivității”, arată economiștii ING.
Potrivit acestora, un alt factor structural aici este creșterea rapidă a salariului minim, care a avansat în medie cu aproximativ 15% anual în ultimul deceniu. Această evoluție a redus diferențele salariale și a majorat costurile în sectoarele intensive în forță de muncă, iar pentru firmele care operează cu marje reduse, ”automatizarea devine tot mai mult alternativa viabilă”.
Evoluție mai bună în construcții grație investițiilor publice. Nivel record al angajaților în iulie 2025: 462.000
Comparativ, sectorul construcțiilor s-a menținut bine până în prezent, în toate segmentele, deși segmentul rezidențial rămâne vulnerabil având în vedere taxele majorate și scăderea puterii de cumpărare.
”Proiectele de infrastructură de amploare, inclusiv aproximativ 700 km de drumuri expres finanțate din fonduri structurale și de redresare ale UE, au susținut activitatea din ingineria civilă, ducând ocuparea din sector la un nivel record de 462.000 de persoane în iulie 2025. Totuși, eliminarea unor facilități fiscale de lungă durată pentru lucrătorii din construcții a crescut costurile cu forța de muncă, comprimând marjele. Sentimentul de business în sector a devenit mai prudent, 17,5% dintre managerii chestionați anticipând reduceri de personal la începutul anului 2026”, arată analiștii ING.
Ce se întâmplă în servicii și IT. Probleme pentru IT-iștii juniori, pozițiile entry-level se reduc
În ceea ce privește sectorul serviciilor (în special retailul și ospitalitatea), acesta este direct expus la slăbirea puterii de cumpărare a gospodăriilor, iar erodarea salariilor reale i-a determinat pe consumatori să prioritizeze cheltuielile esențiale.
În acest sector, dinamica anuală a ocupării este încă pozitivă, adică firmele continuă să facă angajări, dar sondajele arată clar că acestea sunt orientate dinamica anuală a ocupării este încă pozitivă, sondajele arată clar că angajările devin mai defensive.
”Sectorul IT, mult timp un motor major de creștere, traversează propria schimbare strategică. Deși cifra de afaceri continuă să crească, ocuparea a început să scadă ușor. După ani de expansiune rapidă alimentată de outsourcing și de angajări pe scară largă la nivel de juniori – care au dus ocuparea la maxime istorice la sfârșitul lui 2023 – modelul de creștere s-a modificat, iar efectivele au început să scadă lent. La nivel global, cheltuielile din tehnologie s-au orientat decisiv către inteligență artificială, centre de date și soluții software avansate. Cererea ar trebui să rămână solidă pentru rolurile specializate, cu valoare adăugată ridicată, însă recrutarea la nivel de entry-level este probabil să se reducă și mai mult. Sectorul pare să treacă de la angajări în volum la un model bazat pe specializare, eficiență și productivitate mai ridicate”, explică Valentin Tătaru și Valentin Poșea.
Concluziile
Aceștia au și motive de optimism, cei doi punctând că este probabil ca debutul lui 2026 să fie cel mai negativ moment din ciclul actual, urmat de o revenire.
”Companiile se vor concentra în continuare pe eficiență. Ocuparea ar putea scădea ușor, chiar dacă rata șomajului rămâne stabilă. În 2027, condițiile ar trebui să se îmbunătățească: inflația este așteptată să se tempereze, politica monetară să se normalizeze, proiectele finanțate din fonduri europene să intre efectiv în economie, iar cererea externă să se consolideze. Totuși, revenirea este puțin probabil să genereze aceeași amploare a creării de locuri de muncă ca în ciclurile anterioare de expansiune.
În perioada actuală de încetinire, firmele integrează automatizarea și inteligența artificială în procesele lor operaționale. Atunci când cererea va reveni, acestea ar putea majora producția utilizând capacitatea tehnologică deja implementată, în loc să declanșeze valuri ample de angajări. Relația istorică dintre creșterea PIB și crearea de locuri de muncă ar putea fi în curs de slăbire”, arată economiștii.
Cei doi punctează că crearea de locuri de muncă și ritmul modest cu care vor crește veniturile reale vor rămâne constrângeri pentru economie.
”În plan structural însă, România traversează o schimbare de paradigmă, îndepărtându-se de un model de creștere bazat pe absorbția de forță de muncă. Pe măsură ce firmele se bazează tot mai mult pe tehnologie, automatizare și activități cu valoare adăugată mai mare, creșterea economică va fi determinată în tot mai mare măsură de productivitatea per angajat, nu de extinderea numărului de angajați. Aceasta înseamnă că viitoarele redresări pot fi solide din punct de vedere economic, chiar dacă dinamica ocupării va fi mai modestă decât în expansiunile anterioare”, concluzionează Valentin Tătaru și Ștefan Poșea.
(Citește și: ”Video / Mugur Isărescu – între recesiunea tehnică de azi și ”prăbușirea” inflației la 3% din 2027. Graficele de ghidaj: Cum citește guvernatorul semnalele agențiilor de rating – Principalele declarații”)
(Citește și: ”Analiză Daniel Dăianu, la 4 ani de război în Europa: Efectele asupra UE și asupra României. ”Fără o integrare profundă, UE va fi dominată de SUA și China””)
***
