Decizia de menținere a dobânzii-cheie de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an a fost motivată de nevoia de a ține inflația sub control, fără a sufoca economia, a explicat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a precizat că actuala strategie de management a lichidității a permis ca dobânzile din piața monetară, costurile efective de finanțare ale companiior și consumatorilor, să scadă cu două puncte procentuale față de vârful din primăvara trecută.
Guvernatorul a mai arătat că, deși există temeri privind evoluția unor sectoare, pe fondul reducerii cererii, în opinia sa măsurile de relansare economică ale Guvernului ar trebui să se axeze pe redresarea economiei. Pentru a-și menține credibilitatea în fața investitorilor externi, România trebuie să continue reformele și să implementeze măsuri precum creșterea absorbției fondurilor europene și aderarea la OCDE, nu introducerea de noi măsuri fiscale care să destabilizeze finanțele. O relaxare fiscală sau monetară în acest moment ar afecta credibilitatea României în ochii creditorilor internaționali, de care depindem pentru finanțarea deficitului bugetar.
În acest context, Mugur Isărescu a avertizat și cu privire la riscurile ce pot decurge dintr-o pierdere a încrederii investitorilor, amintind de ieșirile masive de capital din timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut — ieșiri care au făcut necesară intervenția băncii centrale. El a punctat că și neîncrederea investitorilor locali poate crea probleme, circa o treime din ieșirile din mai 2025 fiind ale unor „patrioți” români, a adăugat el.
Redăm în continuare cele mai importante declarații ale guvernatorului Mugur Isărescu:
Despre aderarea la zona euro: În 2017 aveam și programul pe unde să se oprească mașinile de transport valori care să aducă numerar euro. A venit pandemia, războiul. Avem nevoie de cel puțin cinci ani pentru corectarea deficitului înainte de a putea discuta despre obiectivul euro
– „Când vom reuși să ducem deficitul bugetar la 3% și vedeți că nu este o treabă ușoară începem să discutăm despre un termen. Inflația va fi marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul țării, nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul țării. Eu persona nu agreez deloc bucuria unora care așa vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit și datorită situației țării. Deficitul trebuie să fie finanțat. (…) Va fi dureros. Probabil că dacă programul actual care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani, funcționează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro.”
– „Văd că fiecare face comparația cum îi place. A intrat Bulgaria în zona euro, ce rușine pentru România. Dar de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? Rușinea României că stă în aceeași grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia. Și Polonia are 60-70% datorie publică. Ca să scadă datoria sub 60% România va fi nevoie de câțiva ani buni după ce scade deficitul la sub 3% să avem creștere mai mare decât deficit că altfel nu ai cum.”
– „Sugerez o discuție ușor mai aprofundată asupra momentului în care vom apela și vom avea un program de trecere la euro. Noi, BNR, până în 2018 (…) am avut ședințe ale unui comitet de trecere la euro. Prin 2017 aveam și programul pe unde să se oprească mașinile de transport valori care să aducă numerar euro, să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu și așa mai departe și unde să depună bancnotele. Ultima ședință a fost la Academia România, cu premierul Viorica Dăncilă, cu toate partidele politice și am vorbit despre intrarea în zona euro, după care tema a dispărut. Într-adevăr, a apărut pandemia, a apărut războiului. În această instituție puteți să aveți toată încrederea că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro.”
Despre decizia de menține a dobânzilor: Facem un balancing act, nu am avut motive nici de creștere, nici de scădere
– „Nu e lipsă de decizie faptul că menținem dobânzile. Facem un balancing act, nu avem motive să majorăm; după cât e rata inflației putea să vină cineva să zică, de ce nu ați majorat? Nu făceam decât să adâncim recesiunea, e inflație de costuri, nu ai cum să o scoți de acolo. Și apoi, creșterile lunare sunt 4-5%. Dar de ce nu ați redus-o, dacă inflația e numai 4-5%? Cine ne mai crede dacă facem asta? Că toată lumea se uită la 9% (inflația anuală, n.r.).”
Despre o potențială criză în sectoare-cheie ale economiei: Există semne, pentru că avem o restrângere a cererii, mai ales în HoReCa/ În auto înțeleg că este o restructurare
– „Există (mugurii unei crize, n.r.). Bineînțeles că există pentru că avem o restrângere a cererii, mai ales în HoReCa, dar sperăm că va fi depășită treptat. Să depășim (…) De regulă la români, februarie și martie sunt două luni grele, se iese din iarnă, până când apare verdeața. Probabil că va fi depășit și momentul HoReCa.
În ceea ce privește industria auto, eu am înțeles altceva, că sunt niște restructurări acolo, asemenea restructurări nu înseamnă neaparat criză.”
Despre un acord de finațare cu FMI: Fondul vine să te ajute dacă nu ai rezerve sau dacă nu ai acces la piețele financiare. Nu este cazul
– „Noi avem un acord aproape permanent cu FMI. Am citit ce se spune prin presă. Trebuie să vă spun că și în 2025 am avut 2 vizite. Acord, nu de finanțare, ci un acord de politici. Ne-au sugerat anumite politici. Ca să mai irit eu anumite lucruri, ei sugerau o corecție fiscală având în centru nu majorarea TVA-ului, ci un impozit progresiv, dar s-a ajuns la altă soluție.”
– „De ce nu avem acord de finanțare de la Fond. Fondul vine să te ajute dacă nu ai rezerve sau dacă nu ai acces la piețele financiare. Nu este cazul. România încă are acces deschis la piețele de capital. Îți dă o finanțare, banii intră la banca centrală pentru rezervă. V-am arătat, suntem la peste optim cu rezerva. Nu are niciun rost să mai adăugăm acolo niște bani, chiar dacă sunt ieftini.”
– „În 2009 piețele erau închise. A fost un suddens stop. Ne-am pomenit în câteva zile de la lansarea crizei că nu mai putem să obținem finanțare externă. Acum, avem finanțare de la UE, acorduri cu finanțare cu condiționalități, aproximativ precum condiționalitățile pe care ți le pune FMI.”
Despre scăderea presiunilor asupra puterii de cumpărare: „În partea a doua a anului și probabil treptat.”
Despre reducerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB: Îmbunătățirea managementului și accent pe banii europeni
– „Datoria va crește, peste tot în lume observați că există o datorie publică și ea se refinanțează, nu este ceva anormal ce face România, există un management al datoriei publice și salut pe această cale faptul că Ministerul de Finanțe și-a format o echipă de profesioniști care face în mod corect finanțarea și refinanțarea datoriei publice. Să te uiți la scadențe nu e o treabă ușoară, să ți le ordonezi, să vezi cât iei de pe piața internațională, cât iei de pe piața internă. Banca Națională care ține conturile Ministerului de Finanțe ajută profesional prin experții care merg împreună cu echipa ministerului pe piețele internaționale și pe piețele interne și ajută la această finanțare.”
– „Depășindu-se 60%, Guvernul României și Parlamentul vor veni cu îmbunătățiri ale strategiei de management al datoriei externe. În ce constau ele, noi aici am sugerat un singur lucru, accent accent accent pe banii europeni, mai ales că unii sunt sub formă de donații, intră capitaluri, îți ajută la finanțarea unor proiecte.”
– „Ce ar putea să facă în plus statul român după depășirea pragului de 60%? Părerea guvernatorului BNR care a fost și premier și m-am mai ocupat de chestiunile astea, este această strategie de management a datoriei publice care a ajuns la un nivel. Nu mai suntem tineri, nu mai suntem nici copiii, am sărit la vârsta adultă, 60% e datorie mare. Ca mesaj, atenție la ce ne spun finanțatorii externi că depindem de ei. Părerea mea este să o reducem totuși sub 60% și putem să o facem. Ca element-cheie, îl repet, creșterea economică ceva mai mare decât deficitul. Aritmetic, nu?”
Despre relansarea economică: Guvernatorul nu susține eventuale facilități fiscale pe termen lung. „Relansarea economică mai degrabă este o redresare”
– „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventuale din astea pereniale, pe 10-20 de ani, eu personal nu o susțin. Nu, nu trebuie înghețate salariile (până ajunge deficitul la 3%, n.r.), dar cel puțin acum da, pentru că au crescut, cel puțin unele vârtos. Să vedem cum se va rezista social și politic. Nu vă răspund pentru că am condus și eu o coaliție de guvernare. Fiecare partid își protejează electoratul. Nu sunt neaparat ciocniri de orgolii, dar fiecare partid își protejează electoratul. De aia sunt politicieni. Eu am fost un singur an și m-am vindecat.”
– „Relansarea economică mai degrabă este o redresare. Evoluția PIB-ului potențial nu trebuie să intre în conflict cu ajustarea pentru că atunci nu am făcut nimic. Dacă luăm dintr-o parte și dăm în alta. Asta e treabă grea. Vă mărturisesc că am citit, dar nu în profunzime, programul de relansare. Eu cred că vorbim despre o relansare în măsura în care continuăm reformele.”
Despre reforme: Intrarea în OCDE este cel mai important program de reforme al acestei țări. Apoi, atragerea fondurilor europene
– „Și apropo, că oamenii nu mai știu ce înseamnă reforme. Intrarea în OCDE este cel mai important program de reforme al acestei țări. Nu-l prezintă nimeni. Dacă intrăm în OCDE înseamnă că am făcut un program major de reforme în această țară. Apoi, atragerea banilor europeni ca metodă de relansare: nu ne costă mult din punct de vedere al datoriei pentru că o parte sunt granturi, iar o parte au dobânzi mici. Asigură finanțarea. Și plimbatul prin lume după bani, să știți nu dă bine. Mai ales dacă umbli și te mai și poticnești când negociezi. Cam ăsta ar fi un program foarte solid de relansare și el trebuie pus în practică. Partidele politice își protejează electoratul și mai mult de atât nu pot să spun, pentru că noi nu facem politică aici.”
Despre momentul în care dobânzile la credite vor scădea: Avem deja două semnale pozitive
– „Pe măsură ce inflația se duce în jos. Avem două semnale pozitive. Primul că s-au dus în piață, și s-au dus în piață cu aproape două procente. Ce s-a dus în jos în piață? Dobânzile care contează. Dacă noi reducem dobânda cu 0,25%, nu știu ce impact are asupra finanțării debitorilor, dar ROBOR-ul cu două procente a fost o scădere majoră. Nu am administrat-o ca pe un obiectiv. Dacă dobânzile scad și managementul lichidității care vine din mai multe considerente, inclusiv faptul că intră bani în România, cei de la Ministerul de Finanțe vin la BNR și ne cer schimburi. Avem acest exces de lichiditate pe care îl sterilizăm în fiecare seară. Nu chiar băltește de tot. Unii sunt și împotriva acestei sterilizări: învățați băncile să fie niște puturoase, le dați dobânda de la facilitatea de finanțare fără să facă nimic. Nu putem să lăsăm lichiditatea chiar așa să băltească în totalitate.
– „Dar uitați că dobânzile în piață au scăzut fără să depreciere leul. Pentru mine ăsta e un indicator de încredere. Când o să avem și alți indicatori legați de inflație, eventual depășirea acelei cocoașe, aia ar fi cam ultima, atunci reducerea și rata de politică monetară.”
– „Dar deocamdată dobânzile din piață au scăzut cu două puncte procentuale față de vârful din mai. Am fost urecheat că lăsăm așa lichiditate în piață. Am ajuns la un compromis, nu băltește, semi-băltește. Nu se duce pe inflație, cel mult mai stimulează ceva creșterea economică și, părerea mea, (…) evităm ca acest PIB negativ să nu ne creeze probleme mai serioase decât am putea să evaluăm în prezent.”
Despre momentul în care BNR ar putea relaxa politica monetară:
Noi ne uităm la foarte mulți indicatori. Sunt doi factori care prevestesc o anumită situație care ne ajută la reducerea ratei de politică monetară, dar nu înainte de a vedea că inflația se duce puternic în jos. Primul este evoluția creșterilor lunare. Din păcate pentru mine, lumea nu se uită, se uită numai la ce e mai rău, vă uitați la rata anuală și tocați credibilitatea instituției, cea mai mare rată inflație din Europa.
Dacă am putea să faceți mai devreme (de vară, n.r), dacă mă întrebați acum, nu cred. Având în vedere atmosfera din țară și maniera în care se discută lucrurile, nu cred că putem să o facem. Pierdem și mai tare la credibilitate.
Al doilea este că avem o scădere a dobânzilor din piață care nu s-a dus pe mișcarea de curs. Nu vor scădea după mine dobânzile în piață sub rata de depozit a Băncii Naționale, sub 5,5% nu, dar o posibil să ajungem și acolo.
Riscuri: Discuțiile despre stabilitatea politică pot afecta cursul/ O treime din ieșirile de capital din primăvară au fost de la „patrioți români” care și-au schimbat economiile în valută/ Trebuie să citim cu atenție ce ne spun creditorii străini
– „Tot atât de adevărat este că situația să se ducă și pe curs. Mai ales dacă apar sau se continuă discuțiile despre stabilitatea politică. Vă reamintesc că în mai, după ce premierul și-a depus demisia, a durat trei zile și au ieșit capitaluri de miliarde de euro, în special pe termen scurt și a trebuit să intervenim. Când un român bogat schimbă lei în valută e ieșire de capital. Dacă schimbă câteva zeci de miliarde de lei e ieșire de capital, chiar dacă își bagă bancnotele într-o pernă sau în beci, pentru că a cumpărat un activ al străinătății.”
– „Din ieșirile din primăvară (…) cred că o treime erau de la patrioții români care s-au speriat și au schimbat o parte din economisiri în valută. Asta se poate întâmpla foarte repede. Cam asta spun și colegii de la politică monetară, nu lăsați lichiditatea că se pot întâmpla așa rapid. Eu care am mai trecut prin asta, nu pot să spun că mă joc cu focul, dar sunt mai calm. Cred că merită să facem acest lucru. Obsesia pe care o am eu este acest gap negativ care se va prelungi.”
– „Nu ne puneți să facem creștere economică României. Noi putem cel mult să asigurăm stabilitatea prețurilor care dă încredere într-o creștere economică sănătoasă și stabilitate financiară – avem instituții financiare care pot să crediteze – și să nu descurajăm creșterea economică. Două procente de scădere a dobânzilor în șase luni văd că nu vă mulțumește.
– „Eu sper că citim cu atenție ce ne spun creditorii externi. Avem dependență majoră de creditarea externă și creditorii externi ne spun clar, continuați. În vară toamnă aveți o îmbunătățire de rating, reduceți în continuare a primei de risc și deci a costurilor de finanțare. Vă răzgândiți? Suportați consecințele.”
(Citește și: ”BNR menține iar dobânzile – Noua prognoză de inflație prevede o creștere a ratei anuale în T2”)
***
Urmărește-ne pe Google News
