Decizia CCR: Reforma pensiilor speciale în Justiție este constituțională. Încep demersurile de recuperare a banilor din jalonul PNRR aferent

CCR a decis miercuri că reforma pensiilor magistraților este constituțională, respingând cu 6 – 3 voturi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare și cele două cereri de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de către judecătorul CCR Gheorghe Stan.

Explicațiile CCR, transmise printr-un comunicat:

• Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1, 2 şi 4, ale art.III pct.1 şi 2, ale art.IV şi ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, precizează CCR.

• Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.

• „Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispoziţiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Deciziile Curţii Constituţionale nr.873/2010, nr.900/2020 şi nr.467/2023”, explică judecătorii CCR.

• De asemenea, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

• Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine. 

• „Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, se arată în comunicatul citat.

• În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că legea stabileşte un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiţiei, mecanism care valorifică un raport invers proporţional între nivelul vechimii în funcţie şi cel al vârstei de pensionare, iar eliminarea, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcţie de indemnizaţiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curţii Constituţionale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157.

• În legătură cu dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili nici valoarea nominală de referinţă a nivelului acesteia, şi nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Modificările regimului de pensionare a judecătorilor și procurorilor:

Creșterea Treptată a Vârstei de Pensionare

Aceasta este probabil cea mai importantă modificare. S-a renunțat la pensionarea indiferent de vârstă după 25 de ani de activitate.

• Vârsta de pensionare crește eșalonat până la 60 de ani.

• Până în 2035, vârsta standard de pensionare va crește cu câteva luni în fiecare an. De exemplu, în 2024 vârsta este de 47 de ani și 4 luni, urmând să ajungă la 50 de ani în 2026 și la 65 de ani în 2042.

Baza de Calcul a Pensiei

• Cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

• Se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Vechimea necesară

A fost crescută vechimea minimă în muncă la 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi.

Magistraţii instanţei supreme au contestat legea, întrucât ar crea „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.

Ei mai spun că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

231 milioane de euro din PNRR depind de această reformă. Încep demersurile pentru recuperarea banilor, anunță premierul

Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curţii Constituţionale în privinţa pensiilor ocupaţionale ale magistraţilor.  Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. 

”Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistenţă de societatea românească şi reuşesc un pas mare spre echitate”, a declarat premierul.  

”Totodată, din acest moment vom face  demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, mai anunţă şeful Executivului. 

România a depășit termenul fixat pentru îndeplinirea jalonului 215 din PNRR, referitor la reforma pensiilor magistraţilor, de care depind 231 de milioane de euro, blocate deja.

Ministrul MIPE, Dragoș Pîslaru a anunțat miercuri, după decizia CCR, că începe imediat demersurile pentru recuperarea banilor, prin transmiterea către Comisia Europeană a anunțului că reforma pensiilor magistraților a fost finalizată.

România are dovada îndeplinirii reformei privind pensiile magistraților și că o va trimite la Bruxelles. Nu este însă o garanție că România va mai primi cei 231 de milioane de euro din PNRR care depindeau de acest jalon, pentru că decizia CCR vine cu câteva luni de întârziere, a precizat, însă, Dragoș Pîslaru, la Digi24.

Curtea Supremă anunță că va sesiza ea însăși instanțele europene

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat, într-o reacție pentru Digi24.ro, că instanța supremă va sesiza „instituțiile europene competente” cu privire la modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților, declarate constituționale de Curtea Constituțională a României.  

„Înalta Curte de Casație și Justiție a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților”, a transmis Lia Savonea, pentru Digi24.ro. Șefa ÎCCJ a mai subliniat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare și va impune o reacție instituțională fermă”.

Reacția CSM: Creşterea vârstei de pensionare şi eliminarea pensiei de serviciu riscă să genereze plecări; CJUE poate fi sesizată în continuare, în cadrul acțiunilor în instanță declanșate de magistrați

Noul cadru legislativ va produce ”efecte grave” asupra funcţionării sistemului judiciar, avertizează Consiliul Superior al magistraturii (CSM), într-un comunicat transmis imediat după decizia CCR. ”Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii”, susţin reprezentanţii CSM.

”Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenţia publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, susţine CSM.

”În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil”, mai arată comunicatul.

”O justiţie de calitate nu poate fi imaginată decât în condiţiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze şi ale efortului uman pentru soluţionarea acestora. În acelaşi timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraţilor într-o aparentă garanţie a independenţei acestora, nesusţinută de realitate”, scrie în comunicat.

Consiliul apreciază că ”ar fi fost esenţială” analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, ”însă această posibilitate există în continuare şi poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite”.

(Citește și: CCR amână pentru a cincea oară decizia privind Reforma pensiilor magistraților. Motivul: cererea Curții Supreme de sesizare a CJUE)

****