Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene (BCE), este așteptată să își vacanteze poziția înainte ca mandatul său de opt ani în funcția de președinte să expire, în octombrie 2027, potrivit surselor Financial Times (FT).
FT scrie că Lagarde, care s-a alăturat BCE în noiembrie 2019, venind de la FMI, dorește să plece înainte de alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie anul viitor. Potrivit sursei FT, Lagarde vrea să le permită președintelui francez în exercițiu, Emmanuel Macron, și cancelarului german Friedrich Merz să desemneze un nou șef al uneia dintre cele mai importante instituții ale UE. Publicația londoneză scrie că nu este încă clar când va avea loc plecarea sa.
BCE a refuzat să comenteze.
Cine ar putea să îi ia locul lui Lagarde
Economiștii europeni chestionați de Financial Times în decembrie i-au indicat drept favoriți pentru a deveni următorul președinte al băncii centrale a zonei euro pe fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos, și pe omologul său olandez, Klaas Knot. Membrul Comitetului Executiv al BCE, Isabel Schnabel, a declarat că este interesată de post, iar surse informate cu privire la poziția președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, au spus că și acesta ar fi interesat de funcție.
Persoane informate despre discuțiile de la Paris au declarat pentru FT că Macron — care nu poate candida pentru un al treilea mandat de președinte al Franței — dorește de luni de zile să aibă un cuvânt de spus în alegerea succesorului lui Lagarde.
Alegerile prezidențiale din aprilie anul viitor vor fi cruciale pentru a doua cea mai mare economie a zonei euro și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
Alegeri tensionate în Franța
Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement Nationale, se află în fruntea sondajelor, fiind în pole position pentru a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Deși Le Pen ar putea fi descalificată din cursa pentru candidatura RN, după ce anul trecut a fost condamnată pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European, ea a declarat că protejatul său, Jordan Bardella, ar putea să îi ia locul și să beneficieze de sprijinul ei.
Atât Le Pen, care contestă condamnarea, cât și Bardella sunt eurosceptici, ceea ce ar putea complica relațiile cu instituțiile europene, inclusiv BCE.
Mandatul lui Lagarde la conducerea BCE a fost marcat de o serie de crize, inclusiv pandemia de Covid-19, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și un conflict comercial cu SUA. Sub conducerea sa, inflația din zona euro a urcat până aproape de 11% la finalul anului 2022, pe fondul exploziei prețurilor la energie după invazia Ucrainei de către Rusia și al blocajelor din lanțurile globale de aprovizionare generate de pandemie.
Începând cu jumătatea anului 2024, banca centrală a redus costurile de împrumut la 2%, pe măsură ce inflația a revenit la ținta pe termen mediu de 2% a BCE.
Numirea lui Lagarde în funcția de președinte al BCE a venit după ce Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel, au ajuns la un acord în 2019. Cei doi au convenit ca Lagarde să preia conducerea BCE, iar ministrul german al apărării de la acea vreme, Ursula von der Leyen, să devină președinte al Comisiei Europene.
Luna trecută, Lagarde a declarat pentru Bloomberg TV că a acceptat funcția la BCE cu impresia că va avea un mandat de cinci ani, comentarii interpretate de observatori drept o posibilă pregătire pentru o plecare anticipată.
(Citește și: ”Concluziile summitului de la Alden Biesen. Europa cu 2 viteze prinde contur – Grupul liderilor reformiști vrea simplificarea și uniformizarea reglementărilor UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
