Recesiunea tehnică din ultima jumătate a anului trecut este „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model de creștere „bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător” la un mode bazat pe investiții, „creștere sănătoasă și prosperitate reală”, susține premierul Ilie Bolojan, într-o postare pe Faceook.
Potrivit datelor publicate vineri de INS, economia României a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul lui 2025, după ce PIB-ul s-a contractat și în T4, cu 1,9% față de T3, mult peste așteptările României.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a scris premierul.
În opinia sa, pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”, punctează premierul.
El argumentează că în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.
„Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a explicat Ilie Bolojan.
El punctează că în vara lui 2025, contextul s-a schimbat fundamental și a început redresarea.
„Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”, a mai explicat el.
Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, susține premierul, dar este „o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă.Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”
(Citește și: ”România a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului trecut. Piața anticipa un declin mai redus”)
***
Urmărește-ne pe Google News
