Radiografia pieței unice a UE: Comerțul intra-UE scade și mai mult, investițiile în cercetare și dezvoltare au fost de doar 2,2% din PIB în 2024, Europa rămâne vulnerabilă la presiunile externe

Raportul anual al Comisiei privind piața unică, publicat recent, arată o nouă scădere anuală a valorii comerțului intra-UE de mărfuri în raport cu PIB-ul total, continuând tendința din ultimii ani.

În același timp, raportul arată o creștere marginală, de la un nivel deja scăzut, în ceea ce privește comerțul intra-UE de servicii, cauza stagnării fiind persistența barierelor comerciale și a diversității majore în materie de reglementări naționale.

Evoluțiile pozitive, negative și țintele. Integrarea pieței interne a dat înapoi în 2024

Raportul identifică piața comună drept ”cel mai bun activ” al UE pentru a contracara ”presiunile externe” și punctează că ”este momentul să construim pe avantajele sale”. Cu toate acestea, raportul arată că barierele comerciale din piața internă, pilon al integrării economice la nivel european, persistă, în special la nivel național.

”Ca urmare a presiunilor externe și a acestor obstacole interne, baza industrială a Europei se erodează, ceea ce duce la pierderea locurilor de muncă în industrie și la închiderea de fabrici. Există o urgență clară de a acționa eficient atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene”, se arată în raport.

În același timp, raportul arată că simplificările adoptate deja de Comisie va duce la economii de 15 mld. euro pentru companii în 2025, dar și că UE stă foarte bine la productivitatea muncii, măsurată ca PIB pe oră lucrată ajustată la paritatea puterii de cumpărare.

”Barierele persistente la nivel național și european frânează funcționarea Pieței Unice, limitând valorificarea potențialului economic. Productivitatea muncii, măsurată ca PIB pe oră lucrată ajustat la paritatea puterii de cumpărare, este printre cele mai ridicate din lume, reflectând competitivitatea și prosperitatea Europei. Cu toate acestea, există un decalaj de aproximativ 20% față de Statele Unite (KPI 1), determinat în principal de întârzierea Europei în producția și adoptarea tehnologiilor digitale.
Tendințele recente riscă să adâncească acest decalaj. Piața Unică a majorat PIB-ul Uniunii Europene cu 3–4% anual și a creat peste 3,5 milioane de locuri de muncă. Integrarea suplimentară pare însă să fi atins un platou (KPI 2), comerțul cu bunuri în interiorul Pieței Unice rămânând în mare parte stabil în ultimii ani și scăzând în 2024 față de 2023, în timp ce comerțul cu servicii continuă să crească, dar într-un ritm lent”, punctează Comisia în raport.

Sectorul serviciilor reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul și ocuparea forței de muncă în UE, însă piața unică pentru servicii continuă să funcționeze sub potențial, mai notează Comisia, în condițiile în care comerțul cu servicii transfrontaliere este mai mic de o treime comparativ cu comerțul de bunuri și, spre deosebire de bunuri, nu este mai mare decât comerțul cu servicii cu țările din afara UE.

Comerțul intra-UE încă funcționează cu motoarele subturate

Comerțul intra-UE de mărfuri a crescut per total de la 20% din PIB-ul total al UE la 22% în 2024, însă nivelul respectiv este în scădere de la 26% în 2022 și 23,8% în 2023.

Evoluția arată nu doar un pas înapoi în materie de integrare a pieței unice, ci și problemele structurale din ultimii ani cu care s-a confruntat industria europeană, confruntată cu presiuni pe competitivitate din mai multe direcții: prețuri energetice mai mari de 2-3 ori decât în SUA și China, competiție mult mai puternică pe piețele tradiționale, în special din China care își exportă pe piețele europene supra-capacitatea, precum și incertitudine în materie de politici grație Green Deal.

S-a constatat per total o nouă scădere a volumului comerțului intra-UE cu mărfuri, dar o influență negativă la scăderea ca procent din PIB a ponderii comerțului cu mărfuri este atribuită fluctuațiilor și scăderii prețurilor la energie, care, paradoxal, au redus prețul inflatat al mărfurilor tranzacționate în 2022 impactând ponderea în PIB a comerțului comunitar cu mărfuri.

Comisia arată totodată că investițiile în energie verde au început să reducă prețurile în anumite regiuni, dar și că prețurile la energie rămân în general prea mari, erodând competitivitatea Europei.

De notat că, în ultimii ani, ”demontarea” barierelor comerciale din piața internă a devenit mai puțin prioritară pentru organismele europene. Comisia folosește în general procedurile de infringement (încălcare a regulilor europene) mai rar decât în trecut, iar asociațiile de afaceri de la nivel european se plâng că obstacolele din piața internă sunt în creștere.

În același timp, UE continuă să fie în urmă în materie de inovare și a cheltuit doar 2,24% din PIB pe cercetare & dezvoltare în 2024. UE se confruntă și cu o scădere semnificativă a cotei slabe din fluxurile globale anuale de FDI, de la 36% (2019) la 4% (2023), respectiv o revenire în 2024 la 14%.

Principalele constatări ale Comisiei, pe larg:

• Eliminarea celor mai dăunătoare bariere din cadrul Pieței Unice este esențială pentru deblocarea unei noi etape de creștere economică în Uniunea Europeană. Deși estimările privind dimensiunea acestor bariere variază între studii, dovezile arată în mod constant că ele au efecte negative semnificative asupra performanței economice. Eliminarea suplimentară a obstacolelor naționale care împiedică comerțul transfrontalier cu bunuri ar putea genera câștiguri de bunăstare de aproximativ 1,3%.

• Fragmentarea reglementărilor naționale continuă să facă dificilă și costisitoare înființarea și operarea companiilor în alte state membre, fără progrese semnificative până în prezent. Percepția privind ușurința respectării reglementărilor a rămas în mare parte neschimbată în ultimii ani (KPI 5), ceea ce arată că stabilirea unei prezențe permanente într-un alt stat membru rămâne un proces anevoios, întrucât companiile trebuie să analizeze și să respecte legislația societară specifică fiecărei jurisdicții.

• Performanța supravegherii pieței în UE este încă insuficientă. Deși numărul investigațiilor este în creștere lentă, autoritățile naționale verifică doar 102 colete la un milion de locuitori (KPI 9). În același timp, creșterea explozivă a importurilor prin comerț electronic, care au atins 4,6 miliarde de colete de valoare mică în 2024, pune presiune asupra autorităților vamale și de supraveghere, îngreunând verificarea conformității și siguranței produselor. Această situație este agravată de performanțele inegale ale autorităților naționale și de cooperarea insuficientă între acestea, ceea ce creează condiții de concurență inechitabile pentru companiile europene care respectă regulile.

• Piața Unică pentru bunuri este afectată și de restricțiile teritoriale de aprovizionare, impuse de unii producători de bunuri de consum de marcă. Aceste practici împiedică retailerii și distribuitorii să achiziționeze produse dintr-un stat membru și să le revândă în altul, limitând comerțul transfrontalier și afectând consumatorii.

• În ultimul deceniu, durata medie necesară pentru stabilirea unui nou standard industrial a crescut la aproximativ patru ani (KPI 7). Această încetinire este cauzată parțial de metode de lucru depășite și de utilizarea insuficientă a tehnologiilor digitale, ceea ce face ca procesul de standardizare să nu răspundă suficient de rapid nevoilor pieței și legislației, afectând competitivitatea industriei europene.
• Fragmentarea persistă și în domeniul ambalării, etichetării și gestionării deșeurilor. Cerințele naționale diferite obligă companiile să reeticheteze produsele sau să adapteze conținutul digital, contribuind la divizarea Pieței Unice. În același timp, rata reutilizării materialelor în economia circulară a crescut lent, atingând doar 12%, mult sub ținta de 24% stabilită pentru 2030 (KPI 8).

• Reglementarea pieței serviciilor rămâne complexă și neuniformă. Deși unele restricții sunt justificate de obiective de interes public, diversitatea ridicată a reglementărilor și existența unor restricții specifice doar în anumite state membre indică un potențial semnificativ de reducere a poverii administrative. În ciuda eforturilor de reformă, nivelul general de restrictivitate a rămas stabil în ultimii ani (KPI 10).

• Mobilitatea forței de muncă este afectată de procedurile complexe pentru recunoașterea calificărilor profesionale. Reglementările stricte și procedurile administrative greoaie limitează accesul lucrătorilor la piețele muncii din alte state membre și contribuie la deficitul de competențe. Deși rata deciziilor favorabile de recunoaștere a calificărilor a crescut ușor în 2023, progresul general rămâne limitat (KPI 6), iar digitalizarea completă a acestor proceduri ar putea accelera semnificativ procesul.

• Europa riscă să își piardă avantajul competitiv în domeniul inovării. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au atins 2,2% din PIB în 2024, rămânând sub ținta de 3% și sub nivelurile economiilor concurente (KPI 12). Investițiile private în cercetare și dezvoltare sunt mai reduse decât în alte economii majore, iar rezultatele în materie de brevete și proprietate intelectuală au stagnat (KPI 13). Deși Uniunea Europeană este lider în unele domenii, precum tehnologiile verzi și biotehnologia, rămâne în urmă în tehnologiile digitale.

• Adoptarea tehnologiilor digitale crește, dar într-un ritm insuficient. Utilizarea inteligenței artificiale, a cloud computingului și a analizei datelor s-a extins în 2025, însă mai lent decât în economiile concurente și sub nivelul necesar pentru atingerea obiectivului de 75% până în 2030 (KPI 14). Fragmentarea pieței telecomunicațiilor contribuie la această întârziere, iar realizarea obiectivelor de digitalizare ar putea genera câștiguri economice echivalente cu 1,8% din PIB.

• Deși rata ocupării forței de muncă a atins un nivel record de 75,8% în 2024 (KPI 15), industria prelucrătoare continuă să piardă locuri de muncă, cu o medie de aproximativ 27.000 de locuri de muncă pierdute lunar în ultimii doi ani. Deficitul de competențe rămâne o provocare majoră, aproape 80% dintre companii indicând lipsa forței de muncă drept unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor și creșterii. În același timp, doar 60% dintre europeni au competențe digitale de bază, iar deficitul de specialiști IT limitează capacitatea de inovare.

• În acest context, dinamica investițiilor rămâne slabă, reflectând incertitudinile economice și scăderea competitivității industriale. Investițiile private și producția industrială au scăzut în 2024, în timp ce prețurile ridicate la energie continuă să afecteze competitivitatea industriei europene, limitând tranziția către un model economic mai modern și mai competitiv.

• Investițiile private din Uniunea Europeană au scăzut în 2024, pe fondul dificultăților cu care se confruntă sectorul industrial. Ca urmare, investițiile private ca pondere în PIB au coborât la 17,6% în 2024, ajungând la un nivel comparabil cu cel din Statele Unite, după ce în anii anteriori fuseseră relativ stabile și chiar mai ridicate decât în economia americană (KPI 18). În același timp, producția industrială din UE a scăzut cu 1,5% în 2023 și cu încă 2,4% în 2024.

• Finanțarea investițiilor corporative în UE rămâne excesiv dependentă de creditarea bancară, care a reprezentat peste 51% din finanțarea investițiilor companiilor în 2024. Investițiile de tip venture capital rămân extrem de reduse, echivalente cu doar 0,06% din PIB (KPI 20), adică de zece ori mai puțin decât în Statele Unite. În același timp, doar 44% din economiile financiare ale gospodăriilor din UE sunt investite în obligațiuni corporative, acțiuni listate, fonduri de investiții și alte instrumente similare, o pondere mult mai scăzută decât în alte economii, în ciuda nivelului total ridicat al economisirii în Uniune.

• Direcționarea unei părți mai mari din economiile gospodăriilor către investiții productive ar consolida piețele de capital și capacitatea de finanțare a companiilor. În acest scop, Comisia Europeană a adoptat în 2025, în cadrul strategiei Uniunii Economiilor și Investițiilor, o serie de inițiative menite să sprijine securitizarea, educația financiară, conturile de economii și investiții, pensiile suplimentare, integrarea piețelor și consolidarea supravegherii financiare. De asemenea, viitorul Cadru Financiar Multianual va susține reforme menite să consolideze finanțarea bazată pe piață și integrarea piețelor de capital.

• Prețurile energiei electrice rămân un obstacol major pentru competitivitatea industriei europene. În primul semestru din 2025, prețul electricității pentru marii consumatori industriali a fost de 0,16 euro/kWh (KPI 22), sub nivelul maxim atins în 2023, dar încă de peste două ori mai ridicat decât în Statele Unite. Acest decalaj reflectă impactul prețurilor ridicate ale gazelor naturale asupra piețelor europene de energie și afectează în mod deosebit industriile energointensive.

• Electrificarea economiei europene a stagnat în ultimul deceniu, electricitatea reprezentând doar 22,9% din consumul final de energie (KPI 23). Taxele ridicate pe electricitate, procedurile administrative îndelungate și dezvoltarea insuficientă a infrastructurii energetice frânează electrificarea proceselor industriale și a transportului.

• Schimbările profunde din comerțul global evidențiază vulnerabilitățile și dependențele strategice ale lanțurilor de aprovizionare europene. Deși Uniunea Europeană rămâne un actor major în comerțul internațional, competitivitatea sa industrială este supusă unor presiuni crescânde, generate de supracapacitățile de producție din alte economii, cererea internă slabă în unele piețe externe și deprecierea unor valute internaționale. Consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene este în curs, însă dependențele strategice rămân ridicate și expuse riscului de a fi utilizate ca instrumente de presiune economică.

• Lanțurile de aprovizionare ale Europei continuă să prezinte dependențe externe semnificative, existând riscuri tot mai mari ca acestea să fie utilizate ca instrumente de presiune economică. În rândul produselor din ecosisteme sensibile, unde Uniunea Europeană depinde puternic de un singur furnizor, peste jumătate dintre aceste dependențe sunt legate de China. Dependența generală a UE de importurile de materii prime strategice, componente și produse industriale rămâne în mare parte neschimbată, potrivit indicatorului EXVI (KPI 29). Uniunea Europeană este semnificativ mai expusă vulnerabilităților externe decât China, deși mai puțin expusă decât Statele Unite. Restricțiile la export impuse de China au adus aceste dependențe în prim-plan, în special în ceea ce privește materiile prime critice. De asemenea, dependențele din sectoarele spațial și de apărare, precum și cele legate de medicamentele esențiale, necesită o atenție deosebită.

• Eforturile Uniunii Europene de a-și consolida capacitatea de producție în domeniul produselor industriale strategice încep să dea rezultate. Primele proiecte strategice au fost selectate în cadrul Net-Zero Industry Act și al Critical Raw Materials Act. În ceea ce privește produsele vizate de Net-Zero Industry Act, capacitatea de producție din UE depășește în prezent pragul de referință de 40% din consumul intern în șase din cele 27 de domenii tehnologice analizate. Cu toate acestea, pentru majoritatea componentelor esențiale monitorizate — în special în domeniul bateriilor, electrolizoarelor, hidrogenului și energiei solare — capacitatea de producție europeană rămâne semnificativ sub acest nivel de referință (KPI 28). Finalizarea acestor măsuri și restabilirea unor condiții echitabile de concurență pentru companiile europene reprezintă obiectivul principal al Industrial Accelerator Act.

(Citește și: „Analiză FMI: Piața Unică europeană – fragmentată de regulile naționale de etichetare, transport și achiziții, ceea ce scade productivitatea companiilor față de cele americane”)

(Citește și: „Retailerii europeni cer Comisiei Europene reducerea de urgență a barierelor comerciale interne”)

***