Judecătorul CCR Dacian Dragoş nu consideră oportună modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, pentru că deja există suficiente sancţiuni pentru anumite comportamente. Posibilitatea de revocare din funcţie a magistraţilor de către cei care i-au numit ar duce, subliniază acesta, la distrugerea independenţei CCR şi la controlarea judecătorilor.
”Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curţii Constituţionale, pentru că există mecanismele şi în regulament şi în lege pentru astfel de lucruri (sancţionarea magistraţilor – n.r.) Există şi răspundere disciplinară a judecătorilor (…) dacă este repetată această omisiune de a participa la şedinţe şi aşa mai departe, deci se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curţii Constitucţionale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit (…) Se distruge independenţa Curţii prin această măsură”, a declatrat, joi seară, la Antena 3, judecătorul constituţional Dacian Dragoş, într-un interviu acordat Antena 3 CNN.
Reamintim că Silvia Uscov (membră AUR) a atacat în instanță numirea la CCR a judecătorilor Dacian Dragoș (numirea președintelui Nicușor Dan) și Mihai Busuioc (nominalizat de PSD), pe motiv că nu ar îndeplini criterii necesare ocupării funcției.
Potrivit avocatei, cei doi judecători nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Proiectul de lege elaborat recent pentru modificarea Legii CCR poate duce la abuzuri
De asemenea, Dacian Dragoş apreciază că proiectul de lege iniţiat recent de parlamentari ar mări foarte mult capacitatea de a decide a preşedintelui Curţii Constituţionale, ceea ce poate duce la abuzuri. ”Iarăşi poate să ducă la abuzuri, dacă este execitată cu rea credinţă această competenţă. Deci nu aş fi în favoarea unei modificări a legii numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcţionarea Curţii dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are sigur argumentele sale”, a mai declarat magistratul.
Există suficiente sancțiuni în reglementarea actuală, care pot merge până la pierderea mandatului, caz la care se poate ajunge după şase luni de imposibilitate de a execita mandatul, în opinia lui Dacian Dragoș.
”E mai mult o reacţie emoţională la acest blocaj, la o şedinţă care s-a întâmplat şi care între timp s-a rezolvat pentru că au participat la şedinţe toţi nouă, deci nu se pune problema”, a mai explicat judecătorul CCR.
Modificările din proiectul inițiat de parlamentari liberali
Boicotarea lucrărilor Curţii Constituţionale nu va mai fi posibiă, absenţele nemotivate de la lucrările plenului vor fi sancţionate financiar, iar judecătorii Curţii vor putea fi revocaţi dacă sunt incompatibili sau dacă absentează de la trei şedinţe consecutive ale plenului, conform unui proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a CRR iniţiat de parlamentarii liberali Raluca Turcan şi Daniel Fenechiu.
Proiectul a fost elaborat în contextul boicotului a patru dintre judecătorii constituţionali a provocat mai multe amânări ale decizie privind care creşte vârsta de pensionare pentru magistraţi şi reduce aceste venituri.
Curtea Constituţională a României a amânat, în 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, stabilind un nou termen pentru 11 februarie. Judecătorii au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei şi a expertizei contabile depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc (acesta din urmă contestat, alături de un alt judecător, Dacian Dragoş, la Curtea de Apel Bucureşti) – au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind ”solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”.
În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
(Citește și: Numirea a 2 judecători CCR, contestată în instanță de o avocată AUR)
****