Coordonatele anului 2026 și măsurile de relansare economică anunțate de premierul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri seara că proiectul bugetului de stat va fi gata săptămâna viitoare, iar pe 20 februarie va fi trimis în Parlament.

Potrivit premierului, Bugetul va fi construit pe un deficit de 6,2% și o inflație de 4% la sfârșitul anului, și o absorbție de 10 miliarde de euro fonduri europene.

De asemenea, se lucrează la reforma administrației și se pregătește pachetul de relansare a economiei.

”În primul rând, lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Ţintele stabilite de către Ministerul de Finanţe şi Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ţinta de deficit şi ne propunem să reducem inflaţia la finalul anului la 4%. Săptămâna viitoare vom finaliza discuţiile pe buget, iar trimiterea la Parlament în vederea adoptării ne propunem să fie la sfârşitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, a spus premierul.

”Principalele provocări ale bugetului ţin de încadrarea în deficit, ţin de absorbţia de fonduri europene, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Aceste vor fi obiectivele să ne încadrăm în buget şi să asigurăm absorbţia de fonduri europene pentru a avea investiţii importante şi anul acesta care se traduc în kilometri de autostradă. Ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Paşcani şi, de asemenea în spitale terminate, în investiţii în localităţile din România”, a mai afirmat Bolojan.

Declarații importante:

„În paralel, lucrăm la pachetul de reformă a administrației. Acest proiect, amânat, a intrat în circuitul de avizare. Ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare. Recomandarea Ministerului Justiției e să angajăm răspunderea Guvernului pentru reforma în administrație. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului pensie – salariu.”

Despre al doilea pachet, de relansare economică:

• joi, 5 februarie va fi prezentat în primă lectură la ședința de guvern
• după ședință va fi prezentat public de ministrul Finanțelor
• vineri va fi prezentat în Consiliul Tripartit.

Pachetul conține credite fiscale pentru companii, sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele cu deficite comerciale, pentru stimularea exporturile, scheme de garanții prin Banca de Investiții.

Proiecte de OUG aflate în pregătire și care vor fi prezentate săptămâna viitoare

Sunt pregătite trei proiecte de ordonanță privind simplificarea în domenii care ar susține companiile pentru autorizare: debirocratizare, simplificarea obținerii avizelor de mediu – termene scurtate substanțial.

Ce prevăd cele trei proiecte

• Pentru o decizie de încadrare azi avem termen de 90 de zile, în propunerea legislativă va fi de 60 de zile.

• Un proiect MAI e legat de simplificarea autorizațiilor de incendiu de la ISU – scurtare termene, standardizare, astfel ca avizul să fie obținut în 15 zile și autorizația în 30 de zile. Azi, în București, uneori autorizațiile durează 30 de zile.

• Alt proiect e legat de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CISD), pragul va fi ridicat la 5 milioane de euro de la 2 milioane de euro.

Despre creșterea capacității de stocare, pentru scăderea prețului la energie electrică

Premierul Ilie Bolojan a mai spus că se va pune presiune pe Hidroelectrica pentru a-şi creşte capacităţile de stocare şi a adăugat că ar trebui să aibă capacităţi de stocare de 500 de megawaţi, dar sunt întârzieri destul de mari în această privinţă. 

”Este important  să ne creştem capacităţile de stocare şi vom pune o presiune pe Hidroelectrica pentru a-şi creşte capacităţile de stocare. Ar trebui să îşi facă capacităţi de stocare de 500 de megawaţi, au întârzieri destul de mari, dar fiecare megawatt în stocare înseamnă un preţ mai mic al energiei pe care ţara noastră îl achiziţionează la vârf de consum, seara, când nu avem energie suficientă, iar dublat de economiile care se fac prin această acumulare la prânz când practic energia se iroseşte, înseamnă un element important pentru echilibrarea mixului energetic”, a declarat Bolojan.

De asemenea, în acest an trebuie încheiate lucrările la centralele Mintia şi Iernut, a mai spus premierul: ”Anul acesta trebuie să susţinem terminarea a două proiecte importante pe gaz. Este vorba de centrala de la Mintia şi mâine dimineaţă voi avea o întâlnire cu investitorii,  şi de asemenea cea la Iernut. Cele două centrale echilibrează Sistemul Energetic Naţional, asigură energia necesară în condiţiile în care am închis în aceşti ani centralele pe cărbune şi de asemenea pun în valoare suplimentar începând din 2027, resursa suplimentară de gaz pe care o vom avea din Marea Neagră”.

Deste cele dou[ proiecte pe gaze importante: „Unul e centrala de la Mintia, al doilea – Iernut. Ambele echilibrează sistemul, asigură sistemul după închiderea centralelor pe cărbune.”

Combinatul de la Galați declarat obiectiv de importanță strategică

Intenţia Guvernului este de a declara obiectiv de importanţă strategică Combinatul Liberty Galaţi, pentru a putea fi demarată o licitaţie internaţională pentru preluarea lui. El a menţionat că trebuie asigurată siguranţa combinatului în perioada următoare şi plăţile pentru angajaţi.

”Un aspect important derivat din politicile care ţin de componenta de gaz sunt şi acţiunile de salvare ale Combinatului de la Galaţi, Combinatul Liberty, pe care ne propunem să-l declarăm obiectiv de importanţă strategică”, a anunţat Bolojan.

Scopul este de a fi demarată o procedură de licitaţie internaţională pentru preluarea combinatului, a mai spus premierul: ”Să asigurăm siguranţa combinatului în lunile următoare şi plăţile pentru oamenii care sunt acolo, sub formă de ajutoare în aşa fel încât să nu ne pierdem angajaţii şi să creăm o problemă importantă în zona Galaţi”.

Despre absorbția fondurilor UE

„Va fi un vârf anul acesta, dar pentru asta e important să respectăm jaloanele. Unul e legat de pensiile magistraților, avem o reținere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră ca acest jalon nu este îndeplinit., Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a mai spus premierul Bolojan.

Perioadă tranzitorie pentru prețul gazelor naturale destinate populației

Premierul a spus că trebuie făcuţi paşi pentru plafonarea preţului la gaz, dar şi protejarea cetăţenilor din România, iar anul 2027 este cel mai potrivit pentru a face liberalizarea preţului la gaz, deoarece vom avea o supraproducţie de gaz odată cu extragerea gazelor din Marea Neagră. 

• ”Trebuie să facem paşi pentru a elimina plafonarea preţului la gaze, dar, în acelaşi timp, trebuie să protejăm şi cetăţenii României de puseul de inflaţie posibil, care ar putea să apară pe fondul creşterii preţurilor la gaz necontrolate.  De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important în sensul în care vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a preţului gazelor şi să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger. Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea deci această supraproducţie de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”, a declarat Ilie Bolojan.

• Preț tranzitoriu, între 1 aprilie 2026 şi până în martie 2027: ”Propunem ca între 1 aprilie, anul acesta, sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii martie 2027, să existe o perioadă tranzitorie cu un preţ care nu va mai fi plafonat, ci un preţ administrat pentru consumatorii casnici. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa preţul pentru casnici pe tot lanţul, de la producători la transportatori, la distribuitori şi la furnizori. Asta înseamnă că preţul va rămâne stabil pe tot parcursul anului şi nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Preţul la gaz va fi administrat pentru toţi consumatorii casnici şi pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice”, a mai afirmat premierul.

• Pentru celelalte activităţi nu va mai exista plafon: ”Pentru celelalte activităţi nu va mai exista plafon, dar aşa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziţionează gaze la preţuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populaţia, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat şi eliminăm problemele care au apărut în anii trecuţi când schemele de plafonare au fost de aşa natură făcute, încât au permis unor furnizori, unor traderi, să deruleze operaţiuni care au însemnat creşterea preţului, iar statul a trebuit să plătească diferenţele de preţ. Şi astăzi mai avem restanţe de plăţi în această zonă”, a mai transmis premierul Bolojan.

Despre problema impozitelor pe proprietate

Premierul Ilie Bolojan a spus că a discutat cu Kelemen Hunor, în cursul zilei de miercuri, despre cererea UDMR de reducere cu a impozitelor și taxelor locale, iar răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă.

”Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă şi are o paletă largă de aplicare, dar aş face câteva precizări. Aşa cum ştiţi, România s-a angajat să aducă impozitele pe proprietate la un nivel mai mare, în aşa fel încât reperul să fie preţul de piaţă al acestor locuinţe, sigur, fiecare localitate având o marjă de a aplica un procent sau altul, lucru care ar trebui să se aplice de la finalul acestui an. Deci mai avem de lucrat pe această schemă, suntem într-o formulă intermediară”, a declarat premierul.

”Datorită discuţiilor care au apărut în spaţiul public, unele primării doresc să reducă nivelul actual al impozitelor, pe maşini, de exemplu, la nivelul minim stabilit de lege. Legislaţia actuală nu le permite să facă acel lucru. Deci, le-a permis să crească mai mult, dar nu le permite să scadă. Din punctul meu de vedere, ca om de administraţie publică, consider că este un atribut al administraţiei locale, că peste plafonul minim stabilit prin lege, în funcţie de politicile locale pe care le poţi stabili, să poţi să şi creşti, dar să poţi să şi scazi. Şi, de exemplu, din acest punct de vedere, putem să analizăm în ce măsură putem aduce această corecţie, prin legislaţie, că acolo unde avem aceste situaţii, în care nivelul stabilit este peste cel minim, primăriile se poată să revină, dacă doresc”, a precizat Ilie Bolojan.

Despre impozitele pe proprietate, şeful Executivului a mai spus că noi până acum aveam multe excepţii la impozitarea proprietăţilor. ”Una din aceste excepţii era scutirea de impozite, atât pe proprietăţi imobile cât şi pe maşini, a persoanelor cu dizabilităţi. În baza discuţiilor pe care le-am avut cu autorităţile locale, în baza analizei situaţiei din teren, am constatat că am fost în situaţia în care, având în vedere că avem 957.000 de cetăţeni care au certificate, în sensul acesta, practic 10% din fondul de imobile pe care îl avem nu era impozitat. De asemenea, o cotă importantă de maşini, din cele 11,5 milioane de maşini, din nou, era un număr apropiat de acest procent, şi ca urmare, în baza discuţiilor la nivel guvernamental şi în coaliţie, am luat această decizie să eliminăm aceste excepţii”, a spus premierul.

”Nu putem lungi foarte mult acelaşi lucru. În principiu, sigur, atunci când iei o decizie bine gândită, ar trebui pe cât posibil să eviţi să faci corecţii imediat după ce ai luat decizia, dar, aşa cum aţi văzut, am fost pus şi în situaţia, datorită necorelării a două articole, să venim cu o clarificare, pe legislaţia privind locuitorii care sunt în Delta Dunării sau în Apuseni, pentru că erau două articole care nu erau corelate, dar, practic, nu s-a modificat nimic”, a arătat Ilie Bolojan.

(Citește și: Paradigma fiscală care ne îngroapă: Cronologia României măsurilor „prociclice”. În ultimii 20 de ani statul a pus paie pe foc când economia duduia și a strâns cureaua când PIB-ul o lua la vale. Excepțiile)

****