Analiză/ După scăderea abruptă din 2024, sectorul construcțiilor a revenit pe plus în acest an. Pentru 2026 este anticipat un ritm normal de creștere. Provocările și sursele de creștere

După avansul din perioada pandemică și corecția din 2024, sectorul construcțiilor din România va reveni probabil la un ritm normal de creștere, fără prăbușire sau boom. Piața muncii se va tempera ușor, iar marjele de profit vor rămâne sub presiune, potrivit unei analize ING.
Renovările și modernizările pentru eficiență energetică ar putea deveni un nou motor de creștere.

„Consolidarea fiscală va continua în 2026, cu noi schimbări de taxe și optimizare a cheltuielilor, ceea ce ar putea reduce cererea în construcții. Implementarea la timp a investițiilor PNRR rămâne un factor pozitiv esențial, dar riscurile de execuție persistă. Perspectivele pentru 2026–2027 sunt de optimism precaut: nu se așteaptă un boom, dar ar putea apărea o creștere sustenabilă dacă România gestionează cu succes ajustările fiscale și valorifică fondurile disponibile”, se arată în analiza citată.

Sectorul construcțiilor intră într-o fază mai moderată, punctează economiștii băncii olandeze. Creșterea ar trebui să continue, dar într-un ritm mai lent, infrastructura rămânând principalul motor. Astfel, ei anticipează un avans de 1,4% în 2026, cu investițiile finanțate de UE ca principal motor. Lucrările de construcții civile ar trebui să rămână puternice, atingând un vârf odată cu finalizarea proiectelor PNRR. Chiar după încheierea PNRR, România va folosi fondurile UE de coeziune și SAFE pentru a menține cheltuielile în infrastructură.

O imagine mai echilibrată a creșterii

Sursă: ING, INS

Pe de altă parte, sectorul rezidențial va continua să se confrunte cu provocări. „Activitatea în construcții de locuințe va rămâne scăzută în 2026, cu o îmbunătățire graduală probabilă în 2027. Costurile ipotecare vor rămâne în mare parte neschimbate până la mijlocul anului 2026, iar noile taxe și veniturile reduse vor menține presiunea asupra cererii”, prognozează economiștii.

Construcțiile comerciale vor avea, în opinia lor, evoluții mixte. Segmentul industrial/logistic ar trebui să rămână rezilient, sprijinit de investițiile în fabrici, depozite și proiecte energetice. Construcția de birouri ar putea fi lentă din cauza creșterii ratei de neocupare, iar proiectele noi vor fi pre-închiriate sau de nișă. Retailul va crește treptat prin parcuri comerciale mici și renovarea centrelor vechi, fără un boom major.

Încrederea antreprenorilor din construcții se deteriorează

Sursă: ING, INS

Sectorul construcțiilor din România a înregistrat o revenire în 2025, după o scădere abruptă în 2024

După o contracție de aproximativ 4,9% în 2024, activitatea în construcții a crescut în 2025. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în primele nouă luni din 2025, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 9,2% (date ajustate sezonier) comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Această creștere a fost larg răspândită în toate segmentele, inversând o parte din declinul de anul precedent.

În mod notabil, a avut loc o schimbare de la proiectele „noi construcții” către „renovări și modernizări”. Reparațiile capitale au crescut cu aproximativ 50% de la începutul anului, iar oportunitatea imediată pare să fie în modernizări pentru eficiență energetică, renovări și întreținere tehnică, mai degrabă decât în dezvoltări rezidențiale noi.

De la construcții noi la renovări

Sursă: ING, INS

Noua realitate fiscală

Sentimentul pieței s-a schimbat în T3 2025 odată cu adoptarea măsurilor fiscale pentru corectarea deficitului bugetar al României:

• Șocul TVA: de la 1 august, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, afectând toate materialele de construcții generale.

• Regimul redus de TVA: vechile cote de 5% și 9% au fost înlocuite cu o cotă unică de 11% de la 1 august 2025. TVA tranzitoriu de 9% se aplică locuințelor cu condiții stricte (suprafață utilă <120 mp, preț 600.000 de lei).

• Amânarea impozitului pe proprietate: reforma impozitului pe valoarea de piață a fost amânată de la 2026 la 1 ianuarie 2027, oferind o ușurare temporară pentru dezvoltatori și investitori. Totuși, Parlamentul a aprobat recent o lege care majorează semnificativ valorile impozabile pentru clădiri, cu actualizarea evaluărilor de la nivelul anului 2015. Chiar și cu faza de tranziție până în 2027, proprietarii vor simți creșteri semnificative în 2026, estimările indicând o creștere de 70–80% a impozitului anual pentru un apartament obișnuit.

Provocări

Printre principale provocări cu care se confruntă sectorul construcțiilor din România se numără tensiunile de pe piața muncii (deficitul de angajați și creșterea costurilor în urma eliminării facilităților fiscale), creșterea dobânzilor și stagnarea economiei, potrivit economiștilor ING.

Piața muncii: sectorul angajează 460,7 mii de lucrători în septembrie 2025, aproape de maximul istoric de 462,3 mii atins în iulie 2025, dar forța de muncă calificată este redusă. Eliminarea facilităților fiscale pentru lucrători a crescut costul efectiv al muncii pentru firme, reducând marjele.

Costul finanțării: dobânzile rămân relativ ridicate din cauza inflației. Cu inflația scăzând mai lent decât se estima, creditarea ipotecară încetinește, mai mult din cauza scăderii veniturilor disponibile ale gospodăriilor decât a nivelului dobânzilor. Dezvoltatorii par să reducă îndatorarea, nu să se extindă.

Quasi-stagnare economică: creșterea PIB în 2025 va fi de aproximativ 1%, dar economia s-a contractat cu 0,2% în T3 față de trimestrul anterior. Riscul unei contracții anuale complete a scăzut, dar o recesiune temporară rămâne posibilă.

(Citește și: ”România, a doua cea mai mare economie din regiune, are doar 56 de companii în Top 500 din ECE. Lunga listă de probleme și specificul mediului de business național”)

***