Grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln se află în Oceanul Indian, fiind astfel mai aproape pentru a acorda asistență în cazul unor potențiale operațiuni ale SUA împotriva Iranului, potrivit unor surse CNN și CBS News.
Mișcarea vine la câteva zile după ce comandantul Gărzii Revoluționare Iraniene a avertizat că forțele sale au „degetul pe trăgaci”.
Grupul de atac este format din portavionul Lincoln și trei distrugătoare cu rachete ghidate: USS Frank E. Petersen, Jr., USS Spruance și USS Michael Murphy. La bordul portavionului Lincoln se află escadroane de avioane F/A-18E/F Super Hornets, EA-18G Growlers, avioane de vânătoare F-35C și elicoptere MH-60R/S.
Grupul se află în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA, al cărui domeniu de competență include operațiuni militare în Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, portavionul nu se află neapărat într-o poziție finală pentru o eventuală operațiune. Președintele Donald Trump continuă să ia în considerare opțiunile pentru a ataca Iranul, dar nu există niciun indiciu că s-ar fi luat vreo decizie.
„Sosirea unui astfel de vas de război nu va afecta determinarea Iranului de a-şi apăra naţiunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaïl Baghaï, într-o referire aparentă la portavionul american. „Republica Islamică Iran are încredere în propriile capacităţi”, a adăugat el.
În iunie 2025, Iranul şi Israelul s-au angajat într-un război de 12 zile, declanşat de un atac fără precedent al Israelului asupra instalaţiilor militare şi nucleare de pe teritoriul iranian, precum şi asupra zonelor locuite. Statele Unite s-au alăturat ofensivei aliatului lor israelian, lovind trei centre nucleare.
Deja slăbit de războiul din iunie 2025, Iranul a înăbuşit recentele manifestaţii printr-o represiune violentă. Iniţiată în decembrie de comercianţi nemulţumiţi de criza economică, mişcarea a luat amploare pe 8 ianuarie, reprezentând cea mai mare provocare pentru Republica Islamică de la înfiinţarea sa în 1979.
În acea zi, accesul la internet a fost blocat, iar iranienii rămân şi astăzi în mare parte izolaţi de lume, a subliniat luni ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks, o decizie care, potrivit acestuia, vizează „ascunderea amplorii represiunii mortale împotriva civililor”.
Potrivit Agenţiei de ştiri a activiştilor pentru drepturile omului (HRANA), 5.848 de persoane au fost ucise în timpul mişcării de protest, dintre care 5.520 de manifestanţi, 77 de minori, 209 membri ai forţelor de securitate şi 42 de trecători. ONG-ul adaugă că examinează alte 17.091 de posibile decese, în timp ce apărătorii drepturilor omului estimează că bilanţul ar putea fi mult mai mare decât miile de morţi deja confirmaţi.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / 7 certitudini care să ne scoată pe noi, europenii, din dărâmătoarele iluzii”)
(Citește și: „Problema Iran nu s-a terminat – Donald Trump spune că o ”armada” se îndreaptă spre Orientul Mijlociu – SUA mută un portavion din Marea Chinei de Sud”)
***
Urmărește-ne pe Google News
