Sistemele de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, pot atinge niveluri de creativitate comparabile cu cele umane, arată un studiu recent condus de profesorul Karim Jerbi, împreună cu pionierul AI Yoshua Bengio, ambele cadre universitare la Université de Montréal. Cercetarea a comparat performanța modelelor mari de limbaj cu cea a peste 100.000 de participanți umani.
Rezultatele, publicat în Scientific Reports, indică faptul că unele modele AI, printre care GPT-4, depășesc creativitatea medie a oamenilor în sarcini de tip lingvistic divergent.
„Studiul nostru arată că unele sisteme AI bazate pe modele mari de limbaj pot depăși acum creativitatea medie umană în sarcini bine definite,” explică profesorul Jerbi.
Cele mai înalte niveluri de creativitate rămân distinct umane.
„Acest rezultat poate fi surprinzător — chiar neliniștitor — dar studiul nostru evidențiază și o observație la fel de importantă: chiar și cele mai bune sisteme AI rămân în urma nivelurilor atinse de cei mai creativi oameni.”
Analizele efectuate de cei doi co-autori mai arată și că, deși unele sisteme AI generative depășesc acum creativitatea medie umană, cele mai înalte niveluri de creativitate rămân distinct umane.
De fapt, performanța medie a jumătății celor mai creativi participanți depășește pe cea a tuturor modelelor AI testate, iar top 10% dintre cei mai creativi indivizi deschid un decalaj și mai mare.
„Am dezvoltat un cadru riguros care ne permite să comparăm creativitatea umană și cea AI folosind aceleași instrumente, pe baza datelor de la peste 100.000 de participanți, în colaborare cu Jay Olson de la Universitatea din Toronto,” spune profesorul Jerbi, care este și profesor asociat la Mila.
Cum se măsoară creativitatea umană și AI?
Pentru a compara creativitatea umană cu cea a sistemelor AI, echipa de cercetare s-a bazat pe mai multe abordări complementare. Principalul instrument este Divergent Association Task (DAT), un test folosit în psihologie pentru a măsura creativitatea divergentă — abilitatea de a genera multe idei variate și originale pornind de la un singur punct de plecare.
Dezvoltat de co-autorul studiului Jay Olson, DAT cere participanților — fie oameni, fie AI — să producă zece cuvinte cât mai diferite semantic între ele. De exemplu, un participant foarte creativ ar putea sugera: „galaxie, furculiță, libertate, alge, armonică, cuantic, nostalgie, catifea, uragan, fotosinteză.”
Crucial, performanța la acest test reflectă, de asemenea, performanța la alte teste consacrate de creativitate, folosite în generarea de idei, scris și rezolvarea creativă a problemelor.
Cu alte cuvinte, deși sarcina se bazează pe limbaj, ea nu măsoară doar abilitățile de vocabular: implică mecanisme cognitive generale de gândire creativă, relevante mult dincolo de domeniul lingvistic. Un alt avantaj major este că testul este rapid — durează doar două până la patru minute — și este ușor accesibil online publicului larg.
Pornind de la această logică, cercetătorii s-au întrebat apoi dacă performanța AI la această sarcină foarte simplă — generarea unui set mic de cuvinte semantic distincte — se generalizează la activități creative mai complexe, apropiate de practicile creative din lumea reală.
Ei au comparat direct modelele AI cu participanții umani în sarcini de scriere creativă, inclusiv compunerea de haiku (formă scurtă de poezie în trei versuri), rezumate de scenarii de film și povești scurte. Și aici, cei mai pricepuți creatori umani au păstrat un avantaj clar, deși sistemele AI pot uneori să depășească creativitatea medie a oamenilor.
Vor fi înlocuiți creatorii umani?
Aceste rezultate oferă o perspectivă nuanțată asupra îngrijorărilor legate de posibila înlocuire a lucrătorilor creativi de inteligența artificială. Deși unele sisteme AI pot concura acum cu creativitatea umană în sarcini specifice, studiul subliniază și limitele actuale ale mașinilor și rolul central al oamenilor în creativitate.
„Chiar dacă AI poate atinge acum nivelul de creativitate umană la anumite teste, trebuie să depășim această percepție înșelătoare de competiție,” spune profesorul Jerbi. „AI generativ a devenit, mai presus de toate, un instrument extrem de puternic în slujba creativității umane: nu va înlocui creatorii, ci va transforma profund modul în care aceștia își imaginează, explorează și creează — pentru cei care aleg să îl folosească.”
În loc să anunțe dispariția profesiilor creative, studiul ne invită să regândim AI ca un asistent creativ, capabil să extindă posibilitățile de explorare și inspirație. Viitorul creativității poate să nu fie atât într-o opoziție între oameni și mașini, ci în noi forme de colaborare creativă, în care AI îmbogățește ingeniozitatea umană, fără să o înlocuiască.
„Prin confruntarea directă a capacităților umane și ale mașinilor, studii ca al nostru ne forțează să regândim ce înțelegem prin creativitate,” încheie profesorul Jerbi.
(Citește și: ”Doar 44% din angajaţii români au folosit AI în ultimul an; 60% sunt optimiști în privința viitorului rolului lor în companie – studiu PwC”)
***
Urmărește-ne pe Google News
