Premierul și rectorii celor mai importante universități din România au stabilit formarea unui grup de lucru comun care să identifice soluții pentru bugetul din 2026 al Educației și Cercetării, astfel încât măsurile de corecție bugetară să nu blocheze dezvoltarea învățământului superior. Rectorii au avertizat că în învățământul terțiar a făcut deja reduceri masive în 2025.
Premierul Ilie Bolojan a început marți o serie de consultări cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor (CNR), miza întâlnirii fiind găsirea unui echilibru între necesitatea de reducere a cheltuielilor publice și menținerea calității în universități.
Întâlnirea a avut loc în contextul pregătirii bugetului de stat pentru anul curent.
Grup de lucru pentru „optimizare flexibilă”
Principalul rezultat al discuțiilor este constituirea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. Organismul va avea misiunea de a analiza propunerile de austeritate incluse în proiectul de lege privind reforma administrației publice, aflat momentan în transparență decizională.
Rectorii au transmis un mesaj ferm: deși susțin efortul de reducere a deficitului, universitățile au atins deja praguri critice de optimizare în 2025.
Printre măsurile deja implementate se numără:
- Creșterea normei didactice și reducerea numărului de posturi;
- Diminuarea tarifelor pentru plata cu ora;
- Măsuri de eficiență internă la nivelul fiecărei instituții.
- Autonomia universitară, „linia roșie” în fața tăierilor.
Reprezentanții Consiliului i-au solicitat premierului ca orice măsură de reducere a cheltuielilor să fie adaptată specificului instituțional.
Rectorii pledează pentru o „manieră flexibilă” de implementare, care să respecte principiul autonomiei universitare.
Aceștia au argumentat că nevoile de finanțare diferă major între universitățile tehnice, cele de medicină sau cele de arte.
„Sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării. Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Corelarea cu piața muncii, digitalizarea și trasabilitatea absolvenților
Pe lângă discuțiile financiare și stadiul proiectelor din PNRR, șeful Executivului a ridicat și o problemă structurală: corelarea educației cu piața muncii.
Ilie Bolojan a propus introducerea unui sistem de trasabilitate care să monitorizeze parcursul profesional al absolvenților. Scopul este de a vedea clar câți tineri și-au început în domeniul în care s-au pregătit ori lucrează pe roluri pentru care sunt supercalificați, astfel încât cifrele de școlarizare în funcție de realitățile economice.
Reamintim că premierul nu a exclus diminuarea cifrei de școlarizare din învățământul superior.
La discuții a participat conducerea extinsă a CNR, reprezentând cele mai mari centre universitare din țară: (București, Cluj, Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, Suceava, Alba Iulia). Delegația a fost condusă de președintele CNR, Sorin Mihai Cîmpeanu, alături de secretarul de stat Gigel Paraschiv și consilierul onorific al premierului, Marilen Pirtea.
Grupul de lucru nou format va trebui să prezinte în perioada imediat următoare soluții concrete de integrare a solicitărilor universităților în proiectul legii bugetului de stat, astfel încât obiectivele de reducere a deficitului să fie atinse fără a sacrifica proiectele de cercetare și modernizarea campusurilor.
(Citește și: Analiză / Ce livrează Universitatea românească pentru economie și societate? O abordare comparativă cu Uniunea Europeană a ”producției de intelectuali”, în contextul competitivității globale)
****
Urmărește-ne pe Google News
