Europa se poate apăra mai eficient, dar trebuie să gândească apărarea la nivel colectiv și să facă investiții semnificative în capabilități militare pentru a acoperi găurile pe care le-ar avea dacă SUA se retrag semnificativ din apărarea Europei, potrivit unui raport de analiză al Center for Strategic and International Studies (CSIS), un think-thank de la Washington.
Analiza cere elaborarea unui ”Raport Draghi” pentru apărarea Europei și pentru gândirea unei modalități de apărare cu o influență mai mică a Americii.
”Acest lucru se poate face la nivelul NATO, dar problema e că SUA sunt atât de centrale în NATO că este greu pentru europeni să se gândească la apărarea colectivă a continentului fără SUA. Asta și cere administrația Trump Europei – s-a început pe zona industriei de apărare, dar este nevoie de o regândire: cum s-ar apăra Europa dacă SUA nu vor fi acolo ca pilon al apărării Europei. E nevoie de multe schimbări, multe reforme, multe chestiuni pe care Ministerele Apărării din Europa nu vor să le facă pentru că ar implica prea multă schimbare birocratică – altfel chestiuni necesare securității Europei”, arată Max Bergmann, unul dintre autorii raportului CSIS și directorul programului pentru Europa, Rusia și Eurasia de la CSIS & Stuart Center.
Bergmann explică în raport cum s-ar putea apăra Europa cu mai puțin angajament american și arată că America are o nouă strategie și o nouă abordare în raport cu Europa: de la ”burden-sharing” la ”burden-shifting” – adică punerea cheltuielilor de apărare înapoi în mâinile europeni după decenii de subvenționare de către SUA.
Raportul punctează ce ”găuri” ar avea Europa dacă SUA se retrag semnificativ din apărarea Europei și ce are de făcut Europa pentru ”a se apăra cu mai puțină Americă”.
Contingente militare
SUA are trupe în întreaga Europă, cei mai mulți în Germania – aproape 40.000 militari. În răspuns la invazia rusă a Ucrainei au fost crescute trupele din Europa de Est (14.000 militari în Polonia și cantități mai mici în România, Estonia și Lituania). Din România s-a anunțat deja retragerea unor trupe. Aceste trupe de pe flancul de est sunt rotaționale, adică sunt mai ușor de retras, în timp ce trupele din Europa de Vest sunt staționate pe stadiu ”mai” permanent.
Aceste forțe din Europa au rolul esențial de forță de răspuns rapid: dacă forțele ruse ar intra în Estonia, forțele americane ar reacționa și există multiple dezbateri și eforturi pentru a elabora un plan eficient pentru desfășurarea rapidă a trupelor americane staționate în Germania pentru a proteja țările baltice.
Notă: Trupele americane din România nu sunt actualizate cu anunțul din final de octombrie al retragerii unor militari.
Capacități militare: SUA, Europa și Rusia
În materie de capabilități militare, Europa are câteva elemente pozitive. În timp ce SUA este cea mai puternică armată per total, Europa are și ea multe active militare: multe bombardiere, avioane de luptă și are inclusiv capacități navale mult mai bune ca Rusia.
Europa are mari probleme la capitolul așa-numiților ”military enablers”. Adică capacități militare critice care facilitează și permit desfășurarea eficientă a unor misiuni și a unor operațiuni – practic active militare fără de care desfășurarea de trupe ar fi ineficientă. Un exemplu sunt avioanele de transport sau avioanele de realimentare în zbor a avioanelor de luptă.
Conform raportului, în materie de avioane de transport, Europa are ”un număr decent” de transportatoare, dar ”este dependentă de SUA pentru a furniza această capabilitate”.
”Este și mai dependentă când vorbim despre lucruri precum comunicații prin sateliți sau supraveghere pentru recunoaștere și intelligence – în multe cazuri Europa este complet dependentă de SUA”, arată Max Bergmann.
Ce are Europa de făcut
Potrivit raportului Center for Strategic & International Studies, Europa are 5 ”sarcini” pe care e obligată să le îndeplinească dacă vrea să proiecteze forță și eficiență în descurajarea, la comun, a oricărei agresiuni:
- 1. să găsească o modalitate de a înlocui forțele armate americane de pe continent, în cazul unei retrageri semnificative a forțelor militare SUA – ”Cum are Europa abilitatea de a răspunde Rusiei dacă ar trece granița în Estonia sau în oricare din țările baltice”, punctează Bergmann.
Aici se propune crearea unei forțe armate pan-europene de 100.000 de trupe permanent pregătită să fie desfășurată în caz de urgență. Mare parte din aceste trupe pot proveni din țările de dimensiuni mari din Europa – posibil Spania, care a refuzat să cheltuie 5% din PIB pe apărare (țintă 2035), dar poate contribui altfel la apărarea Europei.
”Aceste armate pot fi desfășurate permanent fie în Estul Europei, fie în Germania, ca să creezi cadrul pentru o forță pan-europeană. Asta face Germania în prezent în Lituania cu o forță desfășurată permanent și asta fac și trupele americane din Germania. (…) Dacă SUA nu acționează ca forța de răspuns rapid al Europei, Europa va trebui să își creeze una. Germania vrea să-și construiască cea mai mare armată din Europa, dar și alte țări europene ar trebui să li ceară să facă pași în aceeași direcție. E o propunere destul de apropiată de ce au propus Comisia Europeană și, în trecut, NATO – cu diferența majoră că în loc să fie o forță rotațională, ea trebuie să fie permanentă”, mai explică Max Bergmann.
- 2. multe din țările europene nu operează același echipament – o bună parte din echipamentele militare europene sunt inter-operabile, dar nu sunt inter-schimbabile. ”Asta creează probleme reale pentru europeni – dacă toți ar fi desfășurați împreună, cu toate țările operând vehicule, aeronave și sisteme diferite se creează o problemă logistică și de mentenanță”, mai arată oficialul CSIS, care punctează că soluția este ”concentrarea echipamentelor” ca Europa să opereze ca o forță integrată.
”UE a început să facă asta cu programul SAFE – de 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru achiziția aceluiași echipament. Se poate face la o scară și mai mare prin împrumuturi comune. Sau se poate utiliza propunerea institutului Bruegel din Bruxelles, care a propus crearea unei noi autorități europene de licitații publice – pentru a integra, măcar la nivel de câteva țări, licitațiile publice. În UE sunt practic 27 de Pentagonuri diferite, toate cu propriile departamente de licitații publice în interiorul Ministerelor de Apărare. Aceste achiziții de echipamente de apărare trebuie coordonate, în special sistemele de ultimă generație pe care Europa nu le produce la scară largă”, arată specialistul.
Retragerea trupelor americane ar crea un vid de securitate pentru Europa.
- 3. creșterea stocurilor militare – ”Europenii au, poate, multe aeronave, dar munițiile de care au nevoie pentru acele tancuri, acele aeronave sunt relativ reduse – multe se duc către Ucraina, dar Europa are nevoie să-și crească (investițiile productive și) stocurile având în vedere abilitatea Rusiei de a absorbi un număr extraordinar de victime. Dacă Europa ar lupta împotriva unui prim-val, ar putea să-și consume amuniția și apoi rușii – chiar dacă ar pierde multe forțe – ar putea în continuare să avanseze. Este o mare problemă”, mai explică Bergmann.
Potrivit acestuia, Europa are nevoie de mai multă muniție de artilerie, mai multe capacități de lovire cu rază lungă de acțiune, mai multe aeronave fără pilot (nu doar drone cât mai ales aeronave de recunoaștere și colectare de informații și intelligence), precum și mai multe vehicule armate, sisteme de apărare anti-aeriană și interceptoare (unde și Ucraina are mari probleme).
- 4. reducerea dependențelor de așa-numitele ”military enablers” ale SUA.
- 5. crearea unor structuri de comandă redundante – adică care conțin informații și structuri de decizie identice în mai multe părți ale aceluiași sistem de informații.
”SUA sunt centrale în NATO. SUA practic conduc alianța NATO, (…) iar SUA ar putea să nu participe într-un război european, sub articolul 5 al NATO, decât cum sprijină și Ucraina: să vândă și să trimită muniții, să împărtășească intelligence sau o parte din acele «military enablers». SUA pot respecta în acest mod articolul 5, fără să existe trupe americane care să lupte în război. Este de luat în considerare de către europeni: ar avea încredere în comandanții americani dacă aceștia nu vor avea trupe americane care să lupte alături de europeni? Poate, dar ar avea nevoie și de structuri redundante – la nivel UE sau la nivelul Coaliției de Voință sau începând să «europenizeze» comenzile de structură ale NATO”, mai explică Bergmann.
(Citește și: „Comisarul european pentru Apărăre: ”UE ar trebui să-și facă o armată de 100.000 de soldați care să înlocuiască trupele SUA” – Cum ar putea funționa conducerea unei armate auropene”)
***
Urmărește-ne pe Google News
