China a anunțat o creștere economică de 5% anul trecut, atingând obiectivul oficial stabilit de Beijing. Avansul PIB a fost posibilă datorită surplusului comercial record, în condițiile în care 2025 a fost marcat de dificultăți în stimularea consumului intern, o criză prelungită pe piața imobiliară și turbulențe provocate de politicile tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit BBC.
Experții spun că datele indică o „economie cu două viteze”, în care industria prelucrătoare și exporturile susțin expansiunea, în timp ce populația continuă să cheltuiască prudent, iar piața imobiliară apasă în continuare asupra economiei.
Deși datele oficiale ale Chinei sugerează că obiectivul de creștere a fost atins, unii analiști pun sub semnul întrebării acuratețea cifrelor, având în vedere investițiile și consumul slab.
„Credem că creșterea este mai slabă decât sugerează cifrele oficiale”, a precizat Zichun Huang, economist pentru China la Capital Economics, care consideră că datele oficiale „supraestimează ritmul expansiunii economice” cu cel puțin 1,5 puncte procentuale.
Cel mai mare surplus comercial din istorie
Săptămâna trecută, China a raportat cel mai mare surplus comercial din lume înregistrat vreodată – valoarea bunurilor și serviciilor vândute în străinătate comparativ cu importurile – de 1,19 trilioane de dolari, determinat de creșterea exporturilor către piețe din afara SUA.
„China împinge efectiv creșterea prin exporturi în pierdere, iar acest lucru nu este sustenabil. Reducerea prețurilor poate menține volumele, dar subminează profiturile și, în cele din urmă, creșterea”, a declarat pentru BBC Alicia Garcia-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la banca franceză Natixis.
Vorbind luni, Kang Yi, șeful Biroului Național de Statistică al Chinei, a spus că economia țării „se confruntă cu probleme și provocări, inclusiv ofertă puternică și cerere slabă”, dar a adăugat că va putea „menține un ritm de creștere stabil și sănătos în acest an”.
Analiștii avertizează că dependența tot mai mare de exporturi face China mai vulnerabilă la tensiunile comerciale globale, mai ales pe fondul incertitudinilor legate de politica tarifară a SUA.
Pe de altă parte, rezistența economică a Chinei ar putea fi rezultatul unor tarife americane mai mici decât se aștepta, după ce Beijingul și Washingtonul au convenit asupra unei pauze, însă aceasta urmează să expire în noiembrie 2026.
Nicăieri nu sunt mai vizibile provocările interne ale Chinei decât în sectorul imobiliar
Beijingul se confruntă cu un declin prelungit al pieței locuințelor și cu creșterea datoriilor guvernelor locale, ceea ce face companiile mai reticente în a investi pentru extindere, iar consumatorii mai precauți în privința cheltuielilor.
Noi date publicate luni arată că prețurile locuințelor au continuat să scadă în decembrie, în timp ce guvernul s-a străduit să stabilizeze piața imobiliară.
Prețurile au scăzut cu 2,7% luna trecută față de aceeași perioadă a anului anterior, cel mai accentuat declin din ultimele cinci luni. Investițiile imobiliare au scăzut, de asemenea, cu 17,2% anul trecut.
Declinul prelungit al sectorului imobiliar a avut un impact major deoarece industria imobiliară reprezenta odată aproximativ un sfert din economia Chinei, afectând activitatea de construcții, averea gospodăriilor și finanțele guvernelor locale.
Milioane de gospodării au rămas cu locuințe neterminate sau proprietăți care și-au pierdut o mare parte din valoare, subminând încrederea într-un sector considerat odinioară cel mai sigur loc pentru economii.
Consum intern frânează
Între timp, vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 0,9% în decembrie, cel mai lent ritm din ultimii trei ani, deși producția industrială a urcat la 5,2%, depășind creșterea de 4,8% din noiembrie.
După ce obiectivul de creștere economică de 5% a fost asigurat, factorii de decizie par să fi limitat stimulentele suplimentare, economisind efectiv resurse pentru acest an, a transmis Natixis.
Liderii chinezi au promis politici „proactive” în acest an, în încercarea de a consolida încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri. Însă datele sugerează că economia de bază rămâne fragilă.
Beijingul se confruntă cu un exercițiu delicat de echilibru între relansarea creșterii prin stimulente, controlul datoriei în creștere și găsirea unor modalități de a evita dependența de exporturi într-un mediu comercial din ce în ce mai incert.
(Citește și: ”Fortune: China produce 1,3 milioane de ingineri într-un an, de zece ori mai mult decât SUA/ AI, esențial pentru a reduce decalajul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
