România se poate confrunta, în perioadele de ger sever, cu limitări ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite, situație în care importurile, în special din Ungaria, devin necesare pentru acoperirea vârfurilor de consum și menținerea echilibrului sistemului, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI).
„România are gaze la nivel anual, dar poate ajunge în situația în care nu le poate transporta către consumatorii din România și Republica Moldova suficient de repede, exact atunci când consumul este maxim. Diferența dintre «există gaz» și «ai gaz în rețea» nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chisăliță, într-un comunicat transmis sâmbătă.
Potrivit acestuia, atunci când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, la care se adaugă 6–7 milioane metri cubi pe zi reprezentând tranzitul de gaze către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate.
„Producția internă este relativ constantă și nu poate crește, depozitele pot livra, dar sunt limitate, iar pe măsură ce se golesc scade debitul de extracție. Importul rămâne singura componentă care poate crește, dar doar în limita capacităților de interconectare și a resurselor disponibile”, a explicat Chisăliță.
Acesta a subliniat că relevanța stocurilor totale este secundară față de capacitatea zilnică de alimentare a sistemului.
„Nu contează ce scrie în statistici despre stocuri sau poziția României în clasamente europene. Contează cât gaz se poate introduce zilnic în sistem, exact în orele critice. Vulnerabilitatea României este una structurală și ține de debitul orar disponibil”, a afirmat președintele AEI.
În contextul apariției gerului, Ungaria a început să exporte gaze către România
În contextul apariției gerului, începând cu 11 ianuarie 2026, Ungaria a început să exporte către România gaze din propriile depozite, după oprirea tranzitului dinspre Turcia către Ungaria, via România.
„Fără această măsură, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de intrarea dinspre Ungaria este evidentă, din punct de vedere operațional”, a arătat Dumitru Chisăliță.
El a menționat că, în condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă este utilizat în proporție de aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului se reduce semnificativ.
„Depozitul nu funcționează ca o găleată din care poți scoate oricât, oricând.”
Potrivit președintelui AEI, depozitele de gaze nu pot furniza volume nelimitate în perioadele de vârf.
„Depozitul nu funcționează ca o găleată din care poți scoate oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este că exact când este mai frig și cererea este maximă, depozitul livrează tot mai puțin”, a spus Chisăliță.
În aceste condiții, importurile pot deveni obligatorii, zilnic și continuu. „Riscul nu este că furnizorii nu vor să livreze, ci că nu pot sau că prețul solicitat poate fi foarte ridicat. Nimeni nu face caritate energetică în mijlocul iernii”, a mai declarat președintele Asociației Energia Inteligentă.
(Citește și: ”Dubla măsură: Uniunea Europeană rămâne cel mai mare cumpărător de gaze rusești, în ciuda sancțiunilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
