China produce anual 1,3 milioane de ingineri, față de doar 130.000 în SUA, potrivit unui articol publicat de revista Fortune, în care se argumentează că SUA au nevoie de inteligență artificială pentru a reduce decalajul.
Articolul este semnat de Paul Eremenko, cofondator și CEO al P-1 AI (anterior a lucrat la Airbus Ventures, Google și DARPA), și Ashish Srivastava, Chief Digital Officer la Daikin Applied Americas.
Cei doi avertizează că multe dintre conversațiile publice despre inteligența artificială se centrează pe impactul negativ al acesteia asupra locurilor de muncă.
Dar în sectorul industrial american, se profilează de ani o criză diferită a forței de muncă: o penurie cronică de ingineri.
”China produce acum aproximativ 1,3 milioane de ingineri pe an, față de circa 130.000 în Statele Unite. Acest decalaj de 10 la 1 contează. Se manifestă zilnic prin cicluri de dezvoltare mai lungi, amânări ale îmbunătățirilor de produse și posturi vacante.
Capacitatea industrială depinde în continuare de capacitatea de a proiecta, construi și întreține infrastructura fizică a vieții moderne – aparate de răcit, avioane, rachete, semiconductori, rețele electrice și centre de date. Lățimea de bandă inginerească, nu doar numărul de angajați, determină cât de mult din acel viitor putem construi”, scriu cei doi.
AI poate deja performa la nivelul unui inginer junior
Noua generație de agenți AI, antrenați pe seturi masive de date cu proiecte inginerești și învățați să utilizeze instrumente de proiectare inginerească, pot deja performa la nivelul unui inginer junior, punctează ei.
Acești „ingineri AI” pot ajuta la analiza cerințelor, personalizarea produselor, selectarea componentelor, menținerea listelor de materiale, generarea documentației, configurarea și rularea simulărilor, analizarea datelor de test, identificarea modurilor de eșec și semnalarea problemelor de conformitate. Nu înlocuiesc inginerii umani – ei preiau munca repetitivă care consumă 40-60% din ziua unui inginer.
”Rezultatul nu este înlocuire, ci amplificare: inginerii umani se concentrează pe proiectare conceptuală, compromisuri de sistem și decizii strategice privind produsele, în timp ce colegii lor AI efectuează sarcinile rutiniere care stabilesc ritmul și limitează lățimea de bandă a unei organizații inginerești”, susțin cei doi.
Ponderea producției în PIB-ul SUA a scăzut de la 16% în 1997 la 10% în 2024
Firmele care învață să integreze eficient inginerii AI vor debloca mai multă producție inginerească din talentele pe care le au deja – și vor fi poziționate să exploateze curba rapidă de îmbunătățire a AI-ului, argumentează specialiștii.
”Când se scalează la nivel de industrie, câștigurile de productivitate la nivel de firmă se traduc în câștiguri reale de capacitate pentru economia mai largă”, susțin ei.
Ponderea producției în PIB-ul SUA a scăzut de la 16% în 1997 la 10% în 2024, în timp ce angajarea industrială a rămas stagnantă în ciuda stimulentelor de reshoring.
”AI-ul care extinde producția efectivă a organizațiilor inginerești poate inversa această tendință – crescând capacitatea de proiectare și producție fără a aștepta un deceniu pentru recrutarea de noi talente”, scriu cei doi.
(Citește și: ”Model pentru SUA: Cum a reușit Japonia să reducă dependența de China în privința semiconductorilor și microcipurilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
