Premierul Ilie Bolojan a avut joi a întrevedere la Palatul Victoria cu Ali Yerlikaya, ministrul afacerilor interne din Republica Turcia, după ce marți, ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit cu ambasadorul turc Özgür Kıvanç Altan, pentru a discuta despre stadiul relațiilor româno-turce în domeniul apărării și perspectivele de extindere a cooperării militare.
Care să fie mizele acestor întâlniri? Turcia a accelerat, în ultimii 5 ani, intrarea pe piața și în economia românească – concomitent cu rolul esențial pe care în joacă în materie de securitate pe falia geopolitică de la Marea Neagră, rol care a stimulat guvernele de la București să cointereseze Turcia nu numai din punct de vedere al securității.
La rolul strategic din punct de vedere militar în această zonă sensibilă, s-au adăugat în ultimii ani și politici foarte aplicate de extindere a activităților economice spre Uniunea Europeană, cu România ca una din porțile de intrare, pe care guvernul de la Ankara le implementeză tenace.
Astfel, relațiile România–Turcia s-au consolidat accelerat :
Turcia este principala piață extracomunitară pentru România;
Importurile și investițiile străine directe din Turcia s-au dublat din 2019 înccoace, companiile turcești considerând România o poartă de acces pe piața UE.
În ultimii ani cooperarea militară a devenit la rândul său mai vizibilă, cu precădere în industria de armament.
Înainte de-a prezenta câțiva indicatori ai acestei evoluții, să amintim exemplele cele mai vizibile:
în zona de producție de armament, principala colaborare este contractul pentru 1.059 vehicule blindate 4×4 COBRA II, semnat cu Otokar. Primele 278 de vehicule vor fi produse în Turcia, iar restul de 781 în România, printr-un joint venture cu Automecanica Mediaș.
Alte colaborări includ modernizarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei maritime SCOMAR, realizată de compania turcească Karel împreună cu Havelsan și Turkish Aerospace Industries (TAI).
Relațiile economice s-au consolidat pe două paliere: comerț și investiții turcești în România
Conform celor mai recente date ONRC, valoarea capitalului social subscris al acestor companii depășea un miliard de dolari, reprezentând 1,59% din totalul capitalului subscris de investitorii străini (2024). Turcia ocupă locul 15 în clasamentul pe țări de rezidență a investitorilor în societăți comerciale cu participare străină. De cealaltă parte, prezența companiilor românești pe piața turcească este aproape neglijabilă.
Important: vorbim aici doar de capitalul social al companiilor, nu al investițiilor efective, care urcă spre 4 miliarde de dolari.
„Relația economică și comercială dintre România și Turcia este una complexă și solid structurată, în cadrul căreia dimensiunea comercială reprezintă un pilon de forță, alături de componenta investițională. Comunitatea turcă de afaceri de la noi din țară este una numeroasă și deosebit de activă în ultimele decenii, existând înregistrate peste 19.200 de companii cu capital turc”, potrivit rapoartelor Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).
România, a 11-a piață de desfacere a Turciei: Importurile românești s-au dublat în intervalul 2018-2024
Volumul schimburilor comerciale a înregistrat o creștere relativ constantă în ultimul deceniu. Balanța comercială pe relația România–Turcia a început să încline soldul în favoarea Turciei din 2015, când deficitul României începe să crească. Exporturile românești au cunoscut scăderi semnificative în 2012 (11%) și în perioada 2014–2016 (între 7 și 15%).
Exporturile Turciei, pe de altă parte, au început să-și consolideze avansul după 2018, când Ankara a început să-și diversifice și să-și amplifice formele de suport guvernamental prin programele de susținere a exportului, se arată în rapoartele citate. Dacă în 2018 exporturile Turciei în României se ridicau la 4,3 mld. dolari, în 2024 erau aproape duble.
România ocupă locul 11 în topul piețelor de desfacere ale Turciei (total 7,8 miliarde de dolari, creștere 12,2% față de 2023 și o pondere de 3%).
„Importurile din Turcia continuă să fie la un nivel net superior exporturilor, în contextul politicilor economice turce expuse, dar și ca o consecință a faptului că:
(1) investițiile turce producătoare se aprovizionează cu materie primă prin compania mamă națională,
(2) România reprezintă o poartă de acces a pieței UE. Cu o rețea logistică dezvoltată, comercianții turci reexportă de la noi către alte state membre UE (agroalimentar – fructe, legume, sector auto, white goods, feroase, construcții etc.)”, explică experții guvernamentali.
Turcia este cel mai mare partener comercial extracomunitar al României
De cealaltă parte, exporturile României în Turcia au fost de doar patru miliarde de dolari în 2024. Cu toate acestea, Turcia se menține pe locul întâi ca piață extracomunitară pentru România și a 8-a piață de desfacere la nivel global pentru noi, potrivit rapoartelor ARICE.
Valoarea exporturilor României către Turcia depășește exporturile României către Africa (1,88 mld. dolari), Orientul Mijlociu (2,94 mld. dolari), continentul America (3,1 mld. dolari), UK (2,95 mld. dolari), țările din Balcanii de Vest (1,75 mld. dolari) și țările AELS (Norvegia, Elveția, Islanda, Liechtenstein; 2,04 mld. dolari).
„O caracteristică pozitivă a comerțului bilateral implică și nivelul ridicat al investițiilor turce din România în sectoare producătoare, care generează exporturi românești pe alte piețe. Astfel, mari companii care au la bază capital turc importă materia primă cu precădere din Turcia, exportând ulterior în întreaga lume produsele finite, cu valoare realizată în România”, notează ARICE.
Investițiile străine turcești au crescut cu peste 34% într-un singur an…
Conform celor mai recente date BNR, valoarea investițiilor străine directe (ISD, în general investiții strategice în unități de producție sau companii din sectorul financiar, comercial etc) atrase de România din Turcia se ridicau la 2,5 mld. euro în 2024 (potrivit metodologiei „țara investitorului final”), în creștere accelerată față de anul precedent (+34,3%), când se ridicau la 1,87 mld. euro. Turcia a urcat astfel într-un singur an de pe poziția 18 pe 14 la capitolul ISD.
Totodată, potrivit unor estimări neoficiale citate de ARICE, investițiile totale ale firmelor turce în România, directe și indirecte (prin varii structuri ce nu pot fi urmărite de metodologia BNR), ar depăși suma de 4 miliarde de euro.
… și s-au dublat în ultimii 5 ani
Din datele BNR reiese că stocul de ISD din Turcia s-a dublat în perioada 2019-2024.
Datele de mai jos se refere la investitorul final (o metodologie pe care a introdus-o în 2019 pentru a determina țara reală de origine a unor investiții care de multe ori intră în țară prin intermediul unor entități din centre financiare precum Olanda).
Principalele domenii în care au investit firmele turce în România: servicii financiar bancare, industria prelucrătoare, industria auto și SP, industria alimentară, parcuri și centre logistice, complexe comerciale, hoteluri și facilități turistice, birouri și construcții rezidențiale, ferme agricole, media.
Ford Otosan, Arctic (Arçelik), Kastamonu Entegre, Erdemir, Martur, Beyçelik, Coşkungöz, Dentaş, Yıldız Entegre, Anchor Group (Fiba Holding), Credit Europe (Fibabank a devenit în 2025 parte a grupului olandez Credit Europe Bank N.V), Garanti BBVA, Anchor (Özyeğin), Kanal D, Otokar, Eti Gıda, Memorial, Penti, Kiğılı, Koton, LC Waikiki se numără printre cei mai mari investitori turci din România, potrivit ministerului turc de externe.
- Industrie și producție
Grupurile turcești investesc în producția de electrocasnice, componente auto, metale și sticlă industrială, prin companii precum Arçelik (Beko/Arctic), Borusan, Şişecam, Martur, Beyçelik și Kastamonu Entegre.
Aceste fabrici sunt integrate în lanțuri regionale de aprovizionare și export, iar multe dintre ele au rol de hub regional pentru Europa Centrală și de Est.
Operațiunile locale ale gigantului Koç: de la Ford la Arctic/ Beko și Otokar
Grupul Koç, cel mai mare conglomerat industrial și de servicii din Turcia, este prezent în România prin mai multe companii și investiții strategice în sectoare diverse, precum automobile, electrocasnice, vehicule comerciale și achiziții strategice.
Principalele companii Koç prezente în România
- Ford Otosan – producție auto la Craiova: Grupul Koç deține participații majore în Ford Otosan, una dintre principalele fabrici de automobile din România, care produce modele pentru piața europeană și globală.
- Arctic / Beko – electrocasnice: Koç deține brandurile Arctic și Beko prin Arçelik, cu fabrici la Găești și Ulmi. Aceste unități produc electrocasnice pentru România și export, reprezentând unul dintre cele mai mari proiecte industriale turcești pe piața românească.
- Otokar – vehicule comerciale și blindate: compania turcă a înființat subsidiara Otokar Land Systems România, livrând vehicule comerciale și militare pentru programele autorităților locale și regionale.
- KoçZer România – achiziții strategice și managementul lanțului de aprovizionare: filiala din București funcționează ca bază europeană, oferind soluții digitale de optimizare a achizițiilor și a lanțurilor logistice.
- Infrastructură și construcții
Companii precum Makyol și Nurol derulează proiecte majore de infrastructură și dezvoltare imobiliară. Acestea includ lucrări de autostrăzi, poduri, clădiri de birouri și centre comerciale.
Totodată, companii turcești precum Gülermak, Makyol și Alsim Alarko sunt implicate în proiecte de metrou în Cluj‑Napoca și București cu valoare cumulată de circa 2,5 miliarde euro pentru magistrale noi.
Pe zona de construcții, Anchor Grup, parte a conglomeratului turcesc FIBA, este prezent în România de peste 25 de ani și dezvoltă proiecte în sectoarele retail, rezidențial și office. Portofoliul său include mall‑uri precum București Mall‑Vitan și Plaza România, clădiri de birouri (Anchor Plaza, Plaza România Offices) și ansambluri rezidențiale precum InCity Residences, Pallady Towers și Select Residences. În total, suprafața dezvoltată depășește 500.000 de metri pătrați, iar compania a atras finanțări de zeci de milioane de euro pentru proiectele sale.
Makyol, portofoliu de infrastructură de 3 mld. euro în România, cel mai mare deținut de o companie străină
Makyol derulează lucrări pe Autostrada A13 Sibiu–Făgăraș, unde patru loturi de drum totalizând aproximativ 68 km sunt în curs de execuție. De asemenea, Makyol, în consorțiu cu Ozaltin, lucrează la Autostrada A3 Transilvania, inclusiv la construcția Tunelului Meseș, cel mai lung tunel rutier din România, cu o lungime de aproape 2,9 km, și la mai multe viaducte și poduri asociate acestui tronson. În plus, firma turcă participă la dezvoltarea Autostrăzii A7 Ploiești–Buzău și a unor secțiuni din Magistrala 6 de metrou din București, consolidându-și astfel prezența în proiecte de infrastructură urbană și regională.
Compania Nurol İnşaat ve Ticaret A.Ş., un alt jucător turc important, este activă pe proiecte precum Autostrada A8 „Unirii” și Drum Expres Arad–Oradea (DEx12).
La o conferință de presă la București, CEO-ul Makyol Construction România, Saffet Oguz Cebi, a afirmat că firma se mândrește cu prezentarea ingineriei turcești „în inima Europei”.
Cebi a evidențiat relațiile de lungă durată dintre Turcia și România, menționând că antreprenorii turci au realizat 231 de proiecte în țară, cu o valoare totală de 15,2 miliarde de dolari.
Rememorând intrarea companiei pe piața românească în 2019, Cebi a spus că Makyol a inițial încheiat un parteneriat cu o firmă chineză pentru un proiect de autostradă în parteneriat public-privat de 1,5 miliarde de euro. „Când guvernul s-a schimbat și UE a început să adopte o poziție mai strictă față de companiile chineze, contractul nostru a fost anulat”, a declarat el. „Atunci părea o pierdere, dar s-a transformat într-un avantaj. Astăzi, antreprenorii chinezi sunt excluși din licitațiile publice, iar experiența noastră ne-a poziționat pentru a crește. Suntem acum principala companie străină din sectorul construcțiilor din România.”
- Servicii financiare și bancare
Instituții precum Credit Europe Bank (din 2025 sucursala românească a devenit parte a Credit Europe Bank N.V., Olanda) sau Garanti BBVA oferă servicii financiare.
- Retail și bunuri de consum
În afară de brandurile de fashion (LC Waikiki, Koton, Kiğılı, Penti), turcii sunt activi și în sectorul alimentar și de bunuri de larg consum prin grupuri precum Yıldız Holding (Pladis/Ülker) sau Eti Gıda, care gestionează lanțuri de distribuție și exporturi către România și alte țări din regiune.
Ascensiunea platformei de e-commerce Trendyol, susținută de China
Trendyol, una dintre cele mai importante platforme de e‑commerce (marketplace) lume, susținută de investiții masive și tehnologie avansată (inclusiv de Alibaba Group ca investitor strategic), și‑a lansat aplicația în limba română în ianuarie 2024.
Aceasta a înregistrat cea mai rapidă creștere dintre piețele din Europa Centrală și de Est, potrivit declarațiilor făcute de reprezentanții companiei. România a devenit cea mai mare piață din această regiune pentru Trendyol, reprezentând aproximativ 70% din baza regională de clienți la nivelul anului trecut. În primul an de activitate pe piața românească (ianuarie 2024 – începutul lui 2025), platforma a atras peste 1,3 milioane de cumpărători activi și a comercializat peste 13 milioane de produse.
Trendyol a deschis un centru logistic în România, în Ștefăneștii de Jos (județul Ilfov), pentru a îmbunătăți timpii de livrare și a deservi mai eficient piața locală și regiunile din Europa de Est. Terminalul are aproximativ 50 000 mp și va procesa estimat peste 2,5 milioane de livrări pe an, oferind până la 250 de locuri de muncă. Compania și‑a anunțat și planurile de a deschide un birou local la București.
(Citește și: ”Întâlnire între Ministrul Apărării și ambasadorul Turciei la București: cooperarea la Marea Neagră și înzestrarea Armatei Române”)
***
Urmărește-ne pe Google News
