Deși digitalizarea serviciilor publice în România este un proces care a început de mai bine de 20 de ani, prin apariția primelor site-uri de autorități publice, multe instituții de la nivel central sau local încă nu au implementat tehnologiile care permit transformarea digitală a activității.
Ce este digitalizarea
Digitalizarea serviciilor publice în România se referă la procesul prin care instituțiile statului folosesc tehnologia digitală (internet, site-uri și platforme online, servicii de poștă electronică, semnături electronice, formulare online, baze de date, sisteme cloud, instrumente dotate cu inteligență artificială precum chatboți etc.) pentru a le oferi cetățenilor acces mai facil, mai rapid și mai transparent la serviciile publice.
Folosind instrumente digitale, autoritățile publice fac trecerea de la birocrație (ce însemna adesea hârtii și documente în format fizic, dosare, cozi la ghișee etc) la interacțiuni electronice/online între cetățeni și administrație.
Ce beneficii are digitalizarea
Printre avantajele digitalizării se numără:
- reducerea birocrației și a timpului pierdut la ghișee etc;
- oferirea de servicii accesibile tuturor, indiferent de locație;
- creșterea transparenței administrației;
- potențial pentru combaterea corupției (prin eliminarea așa-numitelor „atenții” pentru funcționarii publici);
- rapiditate și eficientizarea proceselor administrative;
- reducerea erorilor umane.
Digitalizarea serviciilor în România nu a evoluat uniform, în sensul că unele domenii au făcut progrese, în timp ce altele au rămas în urmă.
Digitalizarea serviciilor publice în România – fiscalitate și finanțe
Serviciile publice de administrație fiscală se numără printre sectoarele administrative cele mai avansate în ceea ce privește digitalizarea din România.
Astfel, ANAF pune la dispoziția contribuabililor Spațiul Privat Virtual (SPV) în care aceștia din urmă pot efectua diverse acțiuni, ca de exemplu:
- depunea declaraților fiscale (de venit etc);
- solicitări de eliberare de documente (contribuabilii le vor primi în secțiunea Mesaje din platformă), ca de exemplu: certificat de atestare fiscală, adeverință de venit, fișă de evidență fiscală, certificat de cazier fiscal etc;
- verificarea obligațiilor de plată;
- programări online pentru întâlniri la sediul diverselor unități fiscale.
Ce se poate plăti din ghișeul.ro
Un alt instrument extrem de important pentru digitalizarea serviciilor publice în România este platforma ghișeul.ro. Lansată în 2011, platforma națională este unul dintre cele mai vechi proiecte de digitalizare din administrația din țară.
În prezent, platforma a ajuns la peste 3 milioane de utilizatori activi, care pot plăti online diverse taxe, impozite sau amenzi. Concret, prin ghișeul.ro contribuabilii pot achita obligații fiscale precum:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe terenuri;
- impozitul pe mașini;
- taxe de drum (rovinieta, taxe de pod etc);
- taxa pentru salubritate / gunoi;
- taxa pentru eliberarea de certificate, avize, autorizații etc;
- taxa pentru parcarea de reședință;
- taxa pentru închirierea domeniului public (terase, spații comerciale etc);
- amenzi de circulație;
- amenzi contravenționale;
- taxa judiciară de timbru;
- taxa consulară;
- taxa pentru pașaport;
- taxa pentru permis auto;
- taxa de înmatriculare;
- taxa pentru cazierul judiciar etc.
Digitalizarea serviciilor publice în România – ghișeul.ro
Până la ora actuală, peste 1.600 de instituții s-au înrolat în sistem, iar utilizatorii pot plăti prin ghișeul.ro peste 450 de servicii publice. Este important de menționat că platforma generează și dovezi de plată.
Dincolo de plata taxelor, impozitelor sau amenzilor, contribuabilii pot să folosească platforma și în alte scopuri, ca de exemplu pentru a încheia asigurări împotriva dezastrelor naturale.
Digitalizarea serviciilor publice în România – administrație
Registrul Comerțului (ONRC) este o altă instituție care a făcut progrese în ceea ce privește implementarea sistemelor digitale. În prezent, platforma myportal.onrc.ro permite realizarea online a majorității operațiunilor legate de activitatea firmelor, cum ar fi:
- depunerea online a documentelor pentru înființarea, modificarea, radierea sau dizolvarea firmelor (SRL, SA), PFA-urilor, întreprinderilor familiale (acte constitutive, cereri de înregistrare, schimbarea denumirii, modificarea sediului social, actualizarea obiectului de activitate, modificarea capitalului social etc) și plata taxelor aferente;
- solicitarea și obținerea online a unor documente precum certificate constatatoare, certificate de înregistrare, adeverințe, date statutare sau financiare etc;
- accesarea informațiilor din Registrul Beneficiarilor Reali (RBR), Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), Catalogul firmelor sau Registrul litigiilor;
- transmiterea declarațiilor privind beneficiarul real al persoanei juridice;
- obținerea codului unic de înregistrare (CUI);
- publicarea actelor în Monitorul Oficial.
Digitalizarea serviciilor publice în România – administrația locală
În ceea ce privește administrația locală, digitalizarea serviciilor publice este destul de inegală. Deși toate marile orașe din țară sunt înrolate în ghișeul.ro, iar locuitorii acestora nu mai sunt obligați să meargă la ghișee pentru a plăti taxe și impozite (unele au și aplicații mobile dedicate: Cluj City App, e-Oradea), multe comune nu s-au înrolat în sistem.
Mai precis, în România există în jur de 3.200 de UAT-uri, din care doar circa 50% s-au înscris în platformă. În plus, multe primării din mediul rural nu au nici site-uri actualizate.
Digitalizarea serviciilor publice în România – sectoare rămase în urmă
Dacă serviciile publice de fiscalitate și finanțe sunt relativ digitalizate, alte domenii s-au digitalizat parțial sau doar în mică măsură.
În educație, deși există unele platforme și activități digitale (catalog electronic, înscrieri online, manuale digitale, acces la internet, cursuri care să implice folosirea tabletei, laptopului, videoproiectoarelor, a diverselor programe software etc), implementarea lor este foarte inegală între școli, iar mediul rural este mult rămas în urmă față de cel urban. Aici puteți citi pe larg despre digitalizarea educației în România.
În sănătate, deși în ultimii ani s-au introdus noutăți digitale precum dosarul electronic de sănătate (care conține istoricul medical al pacientului) și rețeta electronică (ce ar trebui să elimine necesitatea rețetelor pe hârtie), sistemul rămâne în continuare fragmentat și greoi, astfel încât mulți medici nu folosesc aceste instrumente digitale. De asemenea, interconectarea dintre spitale, medici de familie și farmacii este incompletă sau inexistentă. Aici puteți citi un articol despre digitalizarea sistemului de sănătate din România.
Un alt sector administrativ rămas în urmă este cel al evidenței persoanelor și stării civile. Majoritatea proceselor se fac doar fizic și lipsesc baze de date interconectate între localități.
Foto: geralt / fancycrave1 / pixabay.com
Dacă acest articol despre digitalizarea serviciilor publice în România vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Digitalizarea contabilității în România. 5 soluții și instrumente
Digitalizarea băncilor din România în cifre. TOP 10 instituții
Digitalizarea primăriilor din România. Exemple, aplicații, platforme
Digitalizarea agriculturii în România. 8 recomandări și bune practici
Ce înseamnă digitalizarea ANAF. 4 exemple
3 exemple de digitalizare în administrația publică din România
Ce înseamnă digitalizarea unei firme. 12 exemple
Digitalizarea sistemului de sănătate în România. 5 exemple
Digitalizarea administrației locale în România. Beneficii, exemple, finanțare
Urmărește-ne pe Google News
