MIT Technology Review a prezentat 10 tehnologii disruptive, care au potențialul de a remodela industriile, știința și viața cotidiană în următorii ani.
Lista reflectă luni de cercetare și analiză riguroasă de către redactorii publicației și evidențiază progrese în domenii precum inteligența artificială, energie, biotehnologie și explorare spațială.
Baterii cu ioni de sodiu. Bateriile cu ioni de sodiu reprezintă o alternativă promițătoare la cele cu litiu, oferind costuri mai mici, stabilitate termică ridicată și durată lungă de viață. Ele funcționează similar, transportând ioni între electrozi, dar sodiu este mult mai abundent și ieftin decât litiul. În China, companii precum CATL și BYD au investit masiv, lansând linii de producție și vehicule electrice echipate cu baterii cu sodiu. Tehnologia este utilizată deja în mașini mici, vehicule de logistică și scutere electrice, iar pe termen lung poate sprijini stocarea energiei regenerabile la scară mare, oferind soluții pentru rețelele electrice.
Instrumentele de codare generativă AI. Inteligența artificială generativă revoluționează scrierea de cod software, fiind utilizată atât de programatori profesioniști, cât și de începători pentru a crea, testa și corecta aplicații, site-uri sau jocuri. Big Tech adoptă rapid tehnologia: AI generează până la 30% din codul Microsoft și peste un sfert din cel al Google, iar Meta vizează ca majoritatea codului să fie realizată de agenți AI. Instrumente precum Copilot, Cursor sau Replit permit chiar celor fără experiență să construiască proiecte digitale. Totuși, AI poate produce erori, iar codul generat nu garantează securitate sau funcționalitate completă. Tehnologia afectează și piața muncii, reducând locurile pentru începători.
Reactoare nucleare de generație următoare. Energia nucleară evoluează cu reactoare de generație următoare, mai mici, mai simple și cu materiale diferite, care asigură electricitate constantă și mai multă flexibilitate rețelei. Unele companii dezvoltă microreactoare sau folosesc agenți de răcire alternativi, precum sarea topită sau metalul. În 2024, Kairos Power a primit aprobarea SUA pentru reactorul Hermes 2. China și Rusia investesc în reactoare rapide, cu sodiu sau plumb. Provocarea majoră rămâne scalarea acestor tehnologii pentru a satisface cererea globală de energie, economic și sigur.
Parteneri AI. Chatbot-urile pot purta conversații complexe și imită comportamente empatice, devenind tot mai folosite pentru companie sau relații. Un studiu Common Sense Media arată că 72% dintre adolescenții americani au folosit AI pentru companie. Deși pot oferi sprijin emoțional, ele pot agrava probleme existente sau induce iluzii și convingeri periculoase. În ultimele luni, au apărut procese legale împotriva OpenAI și Character.AI, după ce modele AI ar fi contribuit la suicidul unor adolescenți. Regulamente noi și controale parentale urmăresc acum siguranța utilizatorilor.
Bebeluși editați genetic (base‑edited babies). Kyle „KJ” Muldoon Jr., născut cu o boală genetică rară care împiedica eliminarea amoniacului din sânge, a primit o terapie personalizată de editare genetică bazată pe CRISPR, dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania. Tratamentul a corectat „greșelile” genetice ale lui KJ, care a primit doze adaptate de la șapte luni. Astăzi, copilul se dezvoltă normal. Aceasta este prima terapie unică creată pentru un pacient individual, cu cost similar unui transplant de ficat, și deschide calea pentru teste clinice și tratamente personalizate pentru alte boli genetice rare.
Resuscitare genetică. În 2025, Colossal Biosciences a stârnit controverse prezentând un lup alb „resuscitat”, cu ADN inspirat de lupul uriaș, o specie dispărută acum 10.000 de ani. Folosind editarea genelor și clonarea, oamenii de știință pot studia ADN-ul speciilor dispărute și reintroduce gene în organisme moderne. Această tehnologie poate ajuta la salvarea speciilor pe cale de dispariție, la crearea de plante rezistente la schimbările climatice sau la dezvoltarea de medicamente noi. Exemple includ recuperarea unor enzime pierdute la oameni și clonarea fretcilor cu picioare negre pentru a diversifica patrimoniul genetic și a proteja specia.
Interpretabilitatea mecanistică. Noi tehnici permit cercetătorilor să înțeleagă cum funcționează modelele mari de limbaj (LLM). Chatbot-urile sunt folosite zilnic de sute de milioane de oameni, dar mecanismele lor interne rămân misterioase, chiar și pentru cei care le creează. Interpretabilitatea mecanistică urmărește cartografierea caracteristicilor și conexiunilor din model. Anthropic a dezvoltat un „microscop” care arată cum LLM-ul Claude asociază concepte recunoscute și cum parcurge drumul de la întrebare la răspuns. Alte metode, precum monitorizarea lanțului de gândire, dezvăluie monologul intern al modelelor, ajutând la explicarea comportamentelor neașteptate și stabilirea unor limite.
Stații spațiale comerciale. O nouă eră spațială începe, în care companiile private vor opera stații orbitale, oferind acces mai larg la spațiu. Stația Spațială Internațională (ISS), aflată în funcțiune de două decenii, va fi adusă pe Pământ în 2031. NASA a alocat peste 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea de stații private, iar unele firme și-au construit propriile module. Prima, Vast Space, va lansa Haven-1 în 2026 pentru echipaje de patru persoane, iar Axiom Station și Starlab urmează în 2028, iar Orbital Reef în 2030. Costurile vor fi ridicate inițial, dar aceste stații ar putea extinde cercetarea, producția și chiar viața umană dincolo de orbita Pământului.
Evaluarea embrionilor. Testarea genetică a embrionilor devine tot mai sofisticată și accesibilă, oferind părinților posibilitatea de a selecta trăsături viitoare ale copilului. Testele PGT sunt folosite de decenii pentru boli genetice grave, dar noile tehnologii PGT-P evaluează riscuri poligenice și caracteristici precum inteligența sau înălțimea. Primele aplicații clinice au apărut în 2019, iar în 2025 startup-uri precum Herasight și Nucleus Genomics au început să ofere screening pentru trăsături diverse. Controversată și costisitoare, practica se răspândește în SUA, cu peste 100 de clinici care o oferă, stimulând concurența și accesibilitatea.
Centre de date AI hyperscale. Centrele de date hyperscale pentru AI sunt clădiri uriașe, echipate cu sute de mii de procesoare grafice (GPU), care funcționează ca supercomputere gigantice pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială. Companii precum OpenAI, Google sau Microsoft investesc sute de miliarde de dolari în aceste infrastructuri, dar consumul de energie este colosal: unele centre depășesc un gigawatt, echivalentul consumului unui oraș întreg. Majoritatea energiei provine din combustibili fosili, cu doar un sfert din surse regenerabile. Sistemele de răcire implică plăci cu apă rece sau imersia procesoarelor în lichide speciale. Expansiunea rapidă ridică probleme locale: facturi uriașe, lipsă de apă, zgomot și poluare, în timp ce gigantii tech explorează soluții nucleare sau solare.
(Citește și: ”MIT Technology Review: Ce urmează pentru inteligența artificială (IA) în 2025/ 5 previziuni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
