Șefii de stat și de guvern ai principalelor țări europene au transmis tradiționalele mesaje de Anul Nou, prezentând viziuni diferite asupra provocărilor interne și externe cu care se confruntă Uniunea Europeană și statele membre în 2026.
În Germania, cancelarul Friedrich Merz a declarat că anul 2026 ar putea fi unul „decisiv” pentru Europa, subliniind necesitatea ca continentul să spună „nu” dependenței de marile puteri externe și să își apere interesele strategice.
Potrivit cancelerului, lumea se schimbă rapid, iar provocările – în special războiul din Ucraina – „amenință direct libertatea și securitatea” Germaniei și a Europei.
El a afirmat că anul 2026 „ar putea fi anul în care Germania și Europa revin cu forță la decenii de pace, libertate și prosperitate”.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a concentrat mesajul de Anul Nou pe ideea unui an 2026 „util”, promițând că va rămâne la lucru „până în ultima secundă” a mandatului său.
Macron a enumerat câteva priorități pentru anul care începe, printre care instituirea serviciului militar voluntar, reglementarea rețelelor sociale pentru tineri și dezbateri legislative privind sfârșitul vieții.
De asemenea, președintele francez a reafirmat angajamentul Franței față de securitatea europeană și pacea continentului, menționând întâlnirea de la începutul lunii ianuarie a țărilor aliate pentru a discuta garanții de securitate pentru Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenskyy a transmis un mesaj video în care a afirmat că un posibil acord de pace pentru a încheia războiul cu Rusia este „90% gata”, avertizând că ultimele 10 procente – considerate critice pentru viitorul negocierilor – contează cel mai mult.
El a subliniat că Ucraina dorește pacea, dar nu va accepta un acord slab sau compromisuri care ar submina suveranitatea țării. Negocierile rămân dificile, având în vedere continuarea agresiunii ruse și diferențele privind controlul teritorial.
Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii, a recunoscut dificultățile prin care au trecut britanicii în 2025, subliniind provocările economice și sociale. După cum a spus chiar el: „Lucrurile au fost dificile în Marea Britanie de ceva vreme.” Totodată, Starmer a transmis un mesaj de optimism și determinare, promițând că 2026 va fi anul în care schimbările promise vor începe să se simtă concret în viața oamenilor.
Mesajul său a pus accent pe depășirea declinului și a diviziunilor sociale, invitând cetățenii să privească cu încredere spre noul an: „Prin perseverare vom înfrânge declinul și diviziunea oferite de alții… și mai multe persoane vor simți din nou un sentiment de speranță, o credință că lucrurile pot și vor merge spre bine.”
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, și-a adresat la rândul său urările Europei, îndemnând populațiile europene să fie „ca Polonia — energici, curajoși și în siguranță.” El și-a exprimat mândria față de realizările Poloniei din 2025 și a încurajat un model de acțiune pentru Europa: „Da, am toate motivele să fiu mândru de Polonia și cele mai bune urări de Anul Nou pentru Europa și europeni sunt: să fie ca Polonia — plini de energie, curajoși și în siguranță. Mult succes.” Tusk a prezentat 2026 ca un an al „accelerației poloneze”, punând accent pe dezvoltarea și consolidarea țării ca exemplu pentru întreaga Europă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj video în care a exprimat dorința pentru o pace justă și durabilă în Ucraina în 2026 și a subliniat reziliența poporului ucrainean. Von der Leyen a reafirmat angajamentul Comisiei Europene de a lucra pentru o Europă mai puternică și mai sigură, consolidând stabilitatea și prosperitatea pe continent.
Președintele Nicușor Dan a reflectat asupra anului 2025, caracterizat de „încercări, anxietăți și întrebări normale”, dar și de reziliență civică. El a pledat pentru un stat român mai eficient, mai just și mai apropiat de cetățeni în 2026, accentuând necesitatea reformelor, a economiei moderne și a consolidării securității.
(Citește și: ”Papa Leon denunță strategiile armate mascate sub discursuri ipocrite, proclamări ideologice și false motivații religioase”)
***
Urmărește-ne pe Google News
