Radu Miruță, noul ministru al Apărării, a anunțat sâmbătă că a propus în legea bugetului de stat pe anul 2026, cheltuielile Armatei să urce și să ajungă la aproximativ 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB).
„Am trimis o solicitare (în ultima ședință de Guvern – n.r.) pentru 2,7% din PIB, de văzut cât de mult încape în buget. Este o prioritate pentru România. Dincolo de asumările internaționale, este o chestiune pentru securitatea României. (…) Securitatea nu poate exista fără o capacitate majoră de a descuraja. NATO este cea mai puternică alianța, dar România trebuie să aibă putere să își apere teritoriul, cum Europa trebuie să își apere teritoriul (…) Armata României are nevoie de investiții”, a spus ministrul, în cadrul unei intervenții la Digi24.
Acesta a subliniat că, în anul 2025, România și-a asumat cheltuieli cu Apărarea de 2,3% din PIB și a cheltuit efectiv 2,17% din PIB. Miruță a mai precizat că execuția bugetară a Ministerului Apărării a fost de 98,97%, catalogând-o drept „cea mai mare execuție bugetară din toate ministerele”.
La Summit-ul NATO de la Haga, din luna iunie, liderii Alianței Nord-Atlantice au convenit să crească, treptat, cheltuielile cu Apărarea la 5% din PIB până în 2035.
Ministrul Apărării spune că în Armata Română mai sunt „lucruri de eficientizat”: „Nu înseamnă să scazi salarii, să scazi pensii”
Ministrul a exclus posibila scădere de salarii sau pensii în rândul militarilor. Acesta a subliniat, însă, că în Armata Română „mai sunt lucruri de eficientizat”. Noul ministru a subliniat că „nu se pune problema” ca militarii să aibă salariul sau pensiile scăzute pe parcursul anului 2026.
„Din punctul meu de vedere, România trebuie să investească cât de mult își permite în structura Armatei Române (…) Trebuie să facem un efort comun, toate instituțiile, pentru a reduce anvelopa salarială. Nu se pune problema ca asta să se întâmple în rândul Armatei Române cu război la graniță. Toate țările investesc enorm în Armată, avem graniță cu Ucraina de 600 kilometri, nu este rațional ca România să taie de la Armată și voi insista cu toate argumentele existente ca acest lucru să nu se întâmple”, a declarat Radu Miruță.
Acesta a mai menționat că în cazul pensiilor încasate de militari „există o zonă de nedreptate, în legătură cu cuantumul, în funcție de anul în care încasezi”.
În același timp, Radu Miruță a susținut că va încerca să identifice în bugetul Ministerului Apărării „lucruri care pot fi eliminate”. „Nu înseamnă că trebuie să tai salarii, dacă identifici activități la institute, care pot fi eficientizate, nu suferă armata dacă se eficientizează acele activități”, a adăugat Miruță.
Miruță: România are nevoie ca la graniță să nu mai fie război – România nu trimite trupe în conflict
Ministrul a mai declarat că „este dificil de spus” dacă Ucraina va obține încetarea focului fără Donbas sub controlul Rusiei.
„Discuțiile sunt purtate pe mai multe variabile, atât pe teritoriu, cât și pe garanții de securitate, cât și solicitări din partea Statelor Unite despre acele pământuri rare, cât și discuții despre reconstrucția Ucrainei, cred că sunt puse toate pe masă și în funcție de cum merg discuțiile despre unul dintre culoarele pe care se dorește un anumit lucru, probabil că și unul și celălalt mai acceptă”, a adăugat el.
Miruță a afirmat că este „cert că Europa are nevoie de pace”: „România are nevoie ca la graniță să nu mai fie război și mai mult decât Europa și România, Ucraina are nevoie ca acest lucru să se finalizeze într-un mod onest și acceptabil”.
Întrebat ce ar face România în situația în care se ajunge la un armistițiu, dacă trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, după ce țara noastră a participat la toate misiunile NATO de până acum, ministrul a spus: „În momentul de față, discuțiile pe care România le-a anunțat este că atâta timp cât se desfășoară conflict acolo, România nu trimite trupe. Vom vedea cum va arăta acea ipotetică finalizare a discuțiilor despre pace, după care președintele României, Consiliul Suprem de Apărare al țării, Ministerul Apărării, în funcție de cum vor arăta toate detaliile care vor fi făcute publice, vor lua decizii”.
Acesta a mai spus, despre un scenariu în care se oprește focul în Ucraina și trupe ale NATO vor fi trimise acolo că „nu sunt discuțiile acestea clarificate nici la cel mai înalt nivel al Alianței Nord-Atlantice”.
„Ucraina cere garanții de securitate. Trebuie văzut cât de multe dintre aceste garanții de securitate sunt acceptate. Trebuie văzut președintele Trump cum vede aceste garanții de securitate din partea Statelor Unite, din partea NATO. Este o discuție care se va purta ulterior în rândul Alianței, după ce vom vedea cum arată condițiile de încheiere a păcii”, a mai adăugat oficialul.
(Citește și: „Kommersant: Putin, deschis la un schimb de teritorii cu Ucraina, dar vrea controlul total în Donbas. Ce a propus Zelenski”)
(Citește și: „Kievul, sub bombardament masiv înainte de întâlnirea Trump-Zelenski – Ce a mai rămas de agreat: Controlul în Donbas și asupra centralei nucleare Zaporojie / SUA oferă garanții de securitate pe 15 ani – Zelenski vrea mai mult și armistițiu de 60 de zile pentru referendum”)
(Citește și: „Volodimir Zelenski anunță că e dispus să-și retragă trupele din Donețk – Noul plan de pace în 20 de puncte, integral”)
***
Urmărește-ne pe Google News
