Liderii mai multor ţări, printre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu, au asistat marţi, la Haga, la semnarea unui document pentru a lansa Comisia internaţională pentru revendicări.
Este un organism care trebuie să compenseze Kievul pentru pagubele de sute de miliarde de dolari cauzate de atacurile ruseşti şi presupusele crime de război.
Conferința diplomatică de la Haga, organizată de Consiliul Europei și Regatul Țărilor de Jos, a avut ca scop adoptarea și deschiderea spre semnare a Convenției de înființare a unei Comisii internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina. Convenția a fost semnată de 34 de state și de Uniunea Europeană.
Secretarul de stat pentru relații interinstituționale, cooperare pentru dezvoltare și drepturile omului, Clara-Alexandra Volintiru, a semnat convenția de înființare a Comisiei, anunță MAE.
Volintiru a susținut, de asemenea, o intervenție în care a evidențiat poziția consecventă a României de utilizare a tuturor instrumentelor de drept internațional pentru tragerea la răspundere a celor vinovați pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Posibila includere a unei amnistii pentru atrocitățile din timpul războiului într-un acord de pace, propusă la un moment dat de administrația președintelui american Donald Trump, ar putea complica planurile Europei de a despăgubi inclusiv victimele abuzurilor din Ucraina, de la violență sexuală și deportări de copii până la distrugerea siturilor religioase.
Registrul Daunelor, vechi de doi ani, care va deveni parte a comisiei, a primit peste 80.000 de cereri depuse de persoane fizice, organizații și organisme publice din Ucraina, într-o gamă largă de categorii.
Peste 50 de state și Uniunea Europeană au elaborat o convenție a Consiliului Europei pentru a crea comisia, care va intra în vigoare după ratificarea sa de către 25 de semnatari, atât timp cât sunt asigurate fonduri suficiente pentru finanțarea activității.
Zeci de țări și-au exprimat deja sprijinul pentru comisie, care probabil va avea sediul la Haga. Nu mai puțin de 35 de națiuni au indicat că vor semna convenția la reuniunea de marți, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile.
Comisia – a doua parte a unui mecanism internațional de compensare pentru Ucraina – va examina, evalua și decide cu privire la cererile depuse la Registrul de Daune pentru Ucraina, creat de Consiliul Europei în 2023, și va stabili despăgubirile acordate de la caz la caz.
Pot fi depuse cereri pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de actele rusești comise în sau împotriva Ucrainei la sau după invazia din 24 februarie 2022. Cererile, care acoperă încălcări ale dreptului internațional, pot fi depuse de persoanele afectate, companii sau statul ucrainean, se arată într-un proiect al propunerii.
Banca Mondială a estimat costul reconstrucției în următorul deceniu la 524 de miliarde de dolari (447 de miliarde de euro), adică aproape de trei ori producția economică a Ucrainei din 2024. Însă această cifră este valabilă doar până în decembrie 2024 și nu include pagubele cauzate în acest an, când atacurile rusești s-au intensificat ca parte a unei campanii care a vizat utilitățile, transporturile și infrastructura civilă.
Detaliile privind modul în care vor fi plătite orice daune acordate de comisie trebuie încă puse la punct, dar sursa citată de Reuters a declarat că activele rusești înghețate de UE se numără printre opțiunile discutate.
(Citește și: „Decizie importantă la Summitul de la Helsinki – Finlanda și Polonia vor coordona proiectul de consolidare a apărării colective pe flancul estic”)
***
Urmărește-ne pe Google News
