Nevoile brute de finanțare ale României sunt estimate să scadă abia din 2027, pe măsură ce deficitul bugetar și sumele rambursate în contul serviciului datoriei publice se vor reduce, potrivit strategiei de administrare a datoriei publice, adoptată vineri în Guvern.
Potrivit documentului guvernamental, România va avea unele din cele mai mari nevoi de finanțare din istorie în următorii 2 ani: 288 miliarde de lei în 2026 (record) și 244 miliarde de lei în 2027.
De notat că o parte din necesarul de finanțare brut al lui 2026 a fost deja mutat în 2025 ca pre-finanțare, cu o țintă indicativă de 275-285 miliarde de lei pentru anul viitor, la un deficit bugetar estimat la 133,9 miliarde de lei (aprox. 6% dintr-un PIB estimat la 2.036 mld. lei) și un necesar pentru replata datoriei care ajunge la scadență de aprox. 154,3 miliarde de lei.
Corecția deficitului este ”absolut necesară” pentru scăderea dobânzilor
Pentru 2027, Ministerul Finanțelor estimează un deficit bugetar de 128,2 miliarde de lei (5,7% din PIB) și o scădere a rambursărilor de capital în contul datoriei publice, la 116,2 miliarde de lei – cu toate că până atunci Guvernul va mai emite în anul următor datorie pe termen scurt, adică titluri de stat cu scadența în 2027.
Ministerul Finanțelor avertizează în strategia de administrare a datoriei că necesarul de finanțare ridicat blochează reducerea dobânzilor suverane la care se împrumută România, ”ajustarea fiscală fiind absolut necesară în acest sens”.
”Trebuie menționat că necesarul de finanțare este la un nivel foarte ridicat și se va menține la un nivel ridicat în următorii ani ținând cont de stocul de datorie acumulat care conduce la un nivel foarte mare a datoriei de refinanțat (rollover) coroborat cu menținerea unor deficite bugetare semnificative estimate și în anii următori. Necesarul de finanțare ridicat reduce din flexibilitate și împietează asupra capacității de reducere a costurilor de finanțare, ajustarea fiscală fiind absolut necesară în acest sens”, arată Ministerul Finanțelor în documentul guvernamental.
Finanțele mai arată în strategia de administrare a datoriei că dobânzile suverane foarte mari din prezent fac inoportună refinanțarea pe termen lung a datoriei.
”Acesta implică menținerea unei ponderi relativ ridicate a scadențelor scurte și medii în finanțarea anuală netă, peste un volum de roll-over deja semnificativ. În aceste condiții, extinderea finanțării pe termen lung la randamentele (a se citi dobânzile – n.r.) actuale, ridicate, nu este oportună în raport cu angajamentele de ajustare fiscală. Pe măsură ce consolidarea bugetară se materializează, este de așteptat o comprimare graduală a marjelor de credit și a costurilor pe termen lung, moment în care devine oportună creșterea finanțării pe termene lungi și fixarea acestor costuri pe durate mai mari”, se explică în documentul guvernamental.
(Citește și: ”Nevoia de finanțare a României va crește în 2026 – statul pregătește o strategie de gestionare a costurilor: mai puține euroobligațiuni, mai multă prefinanțare”)
(Citește și: ”Datoria României: 1.084 mld. lei, la nivelul lunii august – Cum e structurată și cine o deține”)
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
***
Urmărește-ne pe Google News
