Parlamentul European a adoptat marți, cu 415 voturi pentru, 193 voturi împotrivă și 28 abțineri, al doilea raport intermediar privind subminarea persistentă a statului de drept și încălcarea continuă a valorilor UE de către Ungaria.
Raportul condamnă, de asemenea, utilizarea repetată de către Ungaria a dreptului său de veto în cadrul Consiliului ca mijloc de presiune, precum și utilizarea tranzacțională a instrumentelor bugetare și existența unor lacune care i-ar putea permite să eludeze restricțiile prevăzute în Regulamentul UE privind condiționalitatea.
„Lipsa unei acțiuni decisive din partea Comisiei și a Consiliului împotriva Ungariei a permis o erodare continuă a democrației și a statului de drept. UE nu poate permite continuarea autocratizării Ungariei. Orice întârziere suplimentară din partea Consiliului ar încălca chiar valorile pe care pretinde că le apără”, a declarat raportoare în acest dosar, Tineke Strik (Verzii/EFA, NL).
Raportul Parlamentului privind procedura prevăzută la articolul 7 (pe care deputații europeni au declanșat-o în 2018) face bilanțul evoluțiilor din toate cele 12 domenii de preocupare, inclusiv funcționarea sistemului electoral, independența justiției și corupția, arată un comunicat al PE.
Declinul persistent al valorilor UE și al statului de drept
Analizând evoluțiile din Ungaria, deputații europeni denunță faptul că instanța supremă a Ungariei reexaminează hotărârile Curții de Justiție a UE înainte ca acestea să fie aplicate în Ungaria, contrar practicii obișnuite, precum și amenințările la adresa independenței justiției și refuzul sistematic al Ungariei de a pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, ei subliniază legătura dintre corupție și integritatea electorală, inclusiv rețelele clientelare, și obstacolele persistente cu care se confruntă organismul anticorupție din Ungaria, ceea ce ar putea pune în pericol totalitatea fondurilor UE alocate Ungariei.
Europarlamentarii critică decizia Comisiei de a elibera fondurile de coeziune (contestată de Parlament în fața Curții) și subliniază necesitatea de a se asigura că beneficiarii finali ai fondurilor UE, inclusiv societatea civilă, nu sunt privați de sprijin financiar.
Alte aspecte criticate de Parlament:
- slăbirea sistematică de către guvern a Consiliului Național al Magistraturii din Ungaria, eșecul acestuia de a apăra drepturile cetățenilor
- amenințările la adresa libertății academice
- practicile comerciale motivate politic
- alocarea publicității de stat către mass-media favorabile guvernului
- interzicerea de facto a marșurilor Pride.
Permiterea deepfake-urilor înaintea alegerilor din 2026
Deputații europeni sunt îngrijorați de utilizarea tot mai frecventă a conținutului politic generat de AI fără etichetare în Ungaria înaintea alegerilor din 2026, în special de postarea deliberată de videoclipuri deepfake pe canalele de socializare strâns legate de partidul politic și campania prim-ministrului, precum și de amplificarea coordonată a acestora.
Aceștia observă că aceste materiale sunt îngrijorătoare în contextul Legii privind serviciile digitale și al normelor UE în materie de protecție a datelor, precum și al Legii privind IA, subliniind în același timp că utilizarea deliberată a conținutului generat de IA pentru a induce în eroare alegătorii, a discredita oponenții și a denatura integritatea proceselor electorale poate contraveni standardelor electorale naționale și poate reprezenta o amenințare gravă la adresa corectitudinii alegerilor democratice.
PE cere din nou sancțiuni împotriva Ungariei
Parlamentul constată că situația Ungariei a continuat să se deterioreze, în parte din cauza lipsei de progrese înregistrate de Consiliu în ceea ce privește protejarea statului de drept, și reiterează transformarea Ungariei într-un „regim hibrid de autocrație electorală”, solicitând din nou luarea de măsuri directe în temeiul articolului 7 alineatul (2) din TUE.
Raportul mai condamnă utilizarea repetată de către Ungaria a dreptului său de veto în cadrul Consiliului ca mijloc de presiune, precum și utilizarea tranzacțională a instrumentelor bugetare și existența unor lacune care i-ar putea permite să eludeze restricțiile prevăzute în Regulamentul UE privind condiționalitatea.
Deputații europeni se așteaptă ca ancheta Comisiei privind presupusul spionaj maghiar în cadrul instituțiilor UE să fie finalizată cât mai curând posibil, abordând rolul comisarului Várhelyi (care era șeful Reprezentanței Permanente a Ungariei la momentul presupuselor fapte), și subliniază că concluziile ar trebui să conducă la consecințe tangibile pentru cei implicați.
(Citește și: Planul B al UE, dacă Ungaria blochează prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei: Controale asupra capitalului și tarife vamale)
****
Urmărește-ne pe Google News
