Guvernul a adoptat, în ședința de joi, ordonanța de urgență pentru punerea în aplicare a instrumentului „Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE), prin care vor fi finanțate proiecte pentru întărirea bazei industriale de apărare a Europei.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a dat detalii despre OUG, ministrul afirmând că astfel se asigură cadrul legal punerii în aplicare a instrumentului SAFE, instrumental de finanțare pentru întărirea bazei industriale de apărare a Europei.
”Am stabilit exact pașii pe care îi facem în această procedură. Pașii care urmează în momentul acesta sunt prezentarea în CSAT a listei – plecăm de la momentul aprilie 2025, când a fost prezentată o listă lungă de proiecte în CSAT, ca anexă la o hotărâre de CSAT din acel moment. Pe parcursul verii și acum, în toamnă, au fost foarte multe întâlniri la nivelul Cancelariei, care este coordonatoarea acestui proiect SAFE, cu producătorii, cu potențialii furnizori și cu beneficiarii din partea statului român. (…) Ministerul Apărării Naționale este principalul beneficiar al acestui instrument de finanțare. De asemenea, Ministerul Transporturilor este un beneficiar important și mai sunt și alte instituții, cum ar fi Ministerul de Interne, SRI-ul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Și din nou, munca principală este a dânșilor pentru a coordona acest proiect”, a spus ministrul.
Ministerul Economiei va da coordonatele pentru principalele programe de cooperare industrială
Moșteanu a mai precizat că Ministerul Economiei a fost, de asemenea, implicat, iar acesta va da condițiile de cooperare industrială, de localizare a producției pentru principalele programe de înzestrare. Potrivit acestuia, contractele pentru producție vor fi încheiate în luna mai 2026.
”Pentru că, în definitiv, subliniez, această inițiativă europeană este menită să consolideze baza europeană de producție industrială în domeniul apărării. Acesta este principalul obiectiv strategic, să facem mai mult, mai bine în Europa pentru partea de apărare. Legat de plan, pentru că au fost multe întrebări. (…) Nu s-a semnat nimic în momentul acesta. Și putem spune că există un contract în momentul în care semnăm contractul după ce negociem condițiile tehnice, condițiile de cooperare industrială, plecând de la condițiile, cerințele operaționale ale armatei. Acum vorbesc doar de partea Ministerului Apărării Naționale. Urmează să avem aceste discuții până la anul, în mai, când vom închide contractele și vom stabili achizițiile comune și între țările europene, cu cine le facem și în ce măsură și ce parte și cât de mult din fiecare program se va construi în România și cât de mult în alte țări”, a mai precizat Ionuț Moșteanu.
Contractele vor fi semnate în luna mai
Potrivit acestuia, ”aici va fi o discuție complicată care trebuie să se închidă în condițiile rezonabile pe care statul român le are în vedere”.
”Plecând de la cerințele operaționale, caracteristicile tehnice ale echipamentelor, așa cum sunt ele agreate în programul de înzestrare al Armatei Române, uitându-ne la condițiile de cooperare industrială, de transfer de tehnologie și terminând cu condițiile comerciale – preț, livrare, termene, penalități, dacă nu sunt respectate termenele. Deci, mai sunt pași zdraveni de făcut în continuare în acest proiect. Nu o să mai intru în detalii, (dar) sunt două componente importante: partea de apărare și partea de transporturi. Acolo avem două componente importante: două loturi majore de autostradă, ambele în Moldova, Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret. Acolo pot să vă dea colegii de la Transporturi oricând mai multe detalii. Deci urmează să mergem la CSAT cu lista, o trimitem către comisie la finalul săptămânii viitoare, Comisia ne răspunde, sper eu, până în ianuarie… aici merge, aici nu merge, aici trebuie să mai discutați și așa mai departe. Apoi, până la finalul lui mai 2026 semnăm contractele”, a mai explicat ministrul Apărării.
Condiții avantajoase pentru statul român – Prin SAFE se vor finanța cheltuielile de apărare, reducând presiunea pe bugetul de stat
SAFE prevede o finanțare de aproape 16,7 miliarde de euro pentru România, iar Ionuț Moșteanu a punctat nu este vorba de granturi, ci de un împrumut în condiții foarte bune pentru statul român, respectiv cu o dobândă de 3% și termen de rambursare de până la 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea principalului.
”Ne dorim să finanţăm cheltuielile de apărare din acești bani în perioada următoare, să reducem presiunea pe bugetul de stat”, a precizat ministrul Apărării.
Acesta a adăugat că banii vor fi primiți pe măsura executării proiectelor.
”Pe măsură ce facem achiziții și decontăm și spunem: gata, am făcut contractul ăsta, am decontat facturile. Deci cea mai mare parte vor fi în intervalul 2027-2030”, a mai spus ministrul.
Ce prevede cadrul legal
În conformitate cu noul cadru legislativ, MApN este abilitat să participe la inițierea, negocierea și implementarea acordurilor, contractelor de achiziții și parteneriatelor industriale multinaționale, să realizeze achiziții urgente și să dezvolte proiecte comune cu parteneri europeni, facilitând, totodată, integrarea industriei românești în lanțurile de producție de apărare la nivel european. Acest demers susține obiectivele României de creștere a capacității de producție, inovare tehnologică și integrare europeană în efortul comun de consolidare a securității și apărării Europene.
Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2025/1106, care permit utilizarea procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare, precum și complexitatea ridicată a sistemelor ce urmează a fi achiziționate prin instrumentul SAFE și necesitatea utilizării resurselor bugetare în condiții optime de cost-eficiență, se impune stabilirea unor criterii orientative pentru identificarea operatorilor economici vizați pentru atribuirea contractelor de achiziție publică sau, după caz, a statului membru/organizației internaționale prin care se va realiza achiziția în comun.
În acest sens, pentru asigurarea transparenței și tratamentului egal, propunerile primite ca răspuns la solicitările de informații sunt analizate de un grup de lucru condus de șeful Cancelariei Prim-ministrului, format din reprezentanți ai Cancelariei, ai autorității publice beneficiare și ai Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Rezultatul analizei va fi materializat într-un document propus spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării, autoritatea responsabilă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților privind apărarea țării și siguranța națională.
Prin același act normativ, se reglementează posibilitatea ocupării, prin concurs sau examen, a posturilor vacante din compunerea și subordinea nemijlocită a Direcției generale pentru armamente din Ministerul Apărării Naționale, precum și din celelalte autorități publice din cadrul Forțelor Sistemului Național de Apărare, în limita a câte 10 posturi, cu respectarea încadrării în bugetele aprobate.
România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor provizorii anunțate de Comisia Europeană pentru statele membre care au exprimat interesul pentru acest program. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie.
(Citește și: ”Video / Dividendul păcii = dividendul Apărării – Mark Rutte, mesaj clar de la București: ”Să nu fim naivi, Rusia împreună cu China, Iran și Coreea de Nord se pregătesc pentru o confruntare pe termen lung””)
(Citește și: ”Parteneriat România – Rheinmetall / Armin Papperger: Obiectivul este ca România să facă parte integrantă din ecosistemul european și cel NATO/ Ilie Bolojan: Salutăm disponibilitatea de a integra furnizori români în lanțul de aprovizionare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
