Datoria publică a României, care a trecut în aprilie pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei, și-a accelerat marșul ascendent în ultimele luni atingând la final de iulie nivelul de 1.070 de mld. lei, echivalentul a 58,9% din Produsul Intern Brut (PIB).
Creșterea este una accelerată atât raportată la PIB cât și la nivel de sumă nominală absolută:
- de la 54,8% din PIB în final de 2024, respectiv 48,9% în final de 2023.
- de la 963,94 mld. lei în final de 2024, respectiv 784,23 mld. lei în final de 2023.
Creșterea PIB nu mai ajută. Va ajuta inflația, deflatând datoria și ținând dobânzile la nivel real negativ
Avansul alert la nivel de sumă nominală este explicat de deficitul bugetar record pentru o perioadă fără criză economică sau război de 9,3% din PIB din anul electoral 2024 (150 de mld. lei deficit bugetar – lipsa de bani din buget, care se acoperă din împrumuturi și practic înseamnă acumulare de datorie).
Acest lucru este punctat chiar de FMI, în raportul prin care închide evaluarea anuală a economiei noastre. FMI arată în raport că ”deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din 2024” a fost cauzată de ”o reformă costisitoare a pensiilor și majorarea repetată a salariilor publice, care au majorat cheltuiala cu pensiile și salariile publice cu 40%, respectiv 24%, în 2024”, an electoral.
În plus, pe lângă deficitul lui 2024, bugetul Guvernului Ciolacu pe 2025 a fost unul nerealist, construit pe ipoteze nerealiste, conform spuselor ministrului de Finanțe Alexandru Nazare și a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, în condițiile în care s-au majorat chiar unele cheltuieli în primele 7 luni ale anului, iar partea de venituri din taxe și impozite a rămas neatinsă până la măsurile de redresare bugetară implementate de Guvernul Bolojan de la 1 august.
În ceea ce privește avansul rapid al datoriei raportat la PIB, trebuie spus că acesta este influențat de stagnarea economiei (creștere reală de doar +0,8% în 2024 și +0,8% în primele 3 trimestre ale lui 2025), în condițiile în care și PIB-ul nominal a crescut mai lent decât datoria acumulată. Cu alte cuvinte, slaba dinamică economică reală, combinată cu un deficit bugetar ridicat, a făcut ca raportul datorie/PIB să se deterioreze accelerat.
De notat că, în contrast cu deficitul public, sectorul privat a înregistrat un surplus semnificativ în 2024, de 2,6% din PIB.
FMI spune că e nevoie de noi măsuri, după 2026, pentru corecția deficitului record din 2024 și oprirea tendinței de creștere a datoriei publice
Potrivit raportului de evaluare al FMI, consolidarea fiscală este binevenită și necesară, însă fără ajustări suplimentare, raportul datorie publică/PIB va continua să crească pe termen mediu.
”Deficitele fiscale sunt așteptate să se reducă semnificativ, de la 8,7% din PIB în 2024 la 8,2% în 2025 și 5,8% în 2026. Totuși, în absența unor măsuri suplimentare, deficitul fiscal este proiectat să rămână ridicat, la aproximativ 5% din PIB până în 2030. În consecință, raportul datorie publică/PIB va continua să crească cu aproximativ 10 puncte procentuale, ajungând aproape de 70% până în 2030, ceea ce implică un risc ridicat de stres asupra datoriei suverane”, potrivit analizelor FMI.
Mai mult, FMI estimează o datorie publică ca procent din PIB de 61,2% la final de 2025, cu o creștere economică de 1% în acest an. În același timp, PIB-ul nominal (inflatat, neajustat cu inflația) ar urma să fie de 1.906 miliarde de lei în acest an și de 2.057 miliarde de lei în 2026.
Ce înseamnă datoria mare: fără noi împrumuturi nu am putea avea același nivel de trai sau face investiții – Problema: dobânzile la o datorie tot mai mare au început să adauge singure la datorie
Deficitul bugetar de 9,3% (ESA) din PIB anul trecut, de departe cel mai mare din Europa, a deteriorat de o manieră severă costul mediu al datoriei publice, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, costul mediu al datoriei publice, adică nivelul mediu al dobânzii plătite la datoria României, a sărit de la 3,6% în final de 2023, la un nivel de 4,6% în iulie 2025, arată cele mai recente date disponibile.
În plus, în lipsa unei scăderi a dobânzilor suverane (cele mai mari din UE) costul mediu al datoriei publice guvernamentale va continua să crească în următorii ani, adăugând la povara bugetară, pe măsură ce mai multe emisiuni de titluri de stat luate în perioada pandemică la dobânzi mici vor ajunge la scadență, iar aceste scadențe vor fi plătite din credite noi luate la dobânzi mai mari (refinanțări).
Mai mult, dacă nu înregistrăm o creștere economică de peste 3%, datoria publică ca procent în PIB va crește doar din dobânzi. În 2025, conform calculelor BCR, doar serviciul datoriei publice/dobânzile vor avea o influență în creșterea datoriei publice ca procent din PIB de peste 2 puncte procentuale, un impact similar ca în 2024. În timp ce doar inflația va mai reuși, la fel ca în 2024, să țină în frâu creșterea datoriei publice.
Costul dobânzilor la datorie: >10 mld. euro anual
Conform specialiștilor, costurile suverane de îndatorare sunt deja la niveluri nesustenabile: faptul că datoria publică ca procent din PIB crește doar din dobânzi „ne duce la concluzia că să reversăm tendința crescătoare a datoriei publice va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, potrivit lui Ciprian Dascălu (foto), economistul șef al BCR. Ceva ce România nu a înregistrat decât în 3 ani în ultimii 20 de ani – 2013, 2014 și 2015.
Versus 2019, România a avut a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de circa 17 puncte procentuale – o evoluție ce iese în evidență nu doar în regiune, ci în întreaga Europă.
Cum poate România să stopeze creșterea datoriei publice
„Până acum am avut o deflatare a datoriei – ne-a ajutat mai mult inflația și mai puțin creșterea PIB real în a menține sub control raportul datoriei publice și PIB”, conform lui Dascălu.
„Până acum ne-a ajutat la nivel de sustenabilitate cât plătim rata de dobândă comparativ cu cât e creșterea economică. Această creștere economică nominală ne-a ajutat foarte mult să menținem datoria publică ca procent din PIB la niveluri digerabile, dar dacă ne uităm la cât plătim acum – cât avem acum costul (mediu) cu datoria publică, este undeva la 4,8% – dar dacă ne uităm la 7%, cât sunt dobânzile pe 10 ani… Pe următorii 10 ani, dacă ne gândim la un PIB potențial de 2,5-3,0% real, cu o inflație de 2,5-3,0%, mai mult de 5-6% creștere de PIB nominal nu vom avea. Asta înseamnă că doar din dobânzi, datoria publică ca procent din PIB va crește. Asta ne duce la concluzia că să reversăm trendul ascendent al datoriei publice ca procent din PIB va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, a explicat economistul BCR.
(Citește și: ”Cine deține datoria de 1.000 de miliarde de lei a României”)
(Citește și: ”Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu”)
(Citește și: ”Împrumuturile statului din primele 10 luni au ajuns la 248 mld. lei – cu 27 mld. mai mult decât estimase guvernul Ciolacu în Buget. Pentru 2026 ministrul Nazare promite estimări realiste”)
***
Urmărește-ne pe Google News
