Adaugă aici textul pentru subtitlu

VIDEO / Robert BERZA, Director Executiv, Edge Institute: România are o șansă reală de a accelera transformarea digitală numai dacă va exista un centru de comandă, de leadership politic care să aibă și o viziune

Add Your Heading Text Here

20 noiembrie, 2025

Un studiu realizat de Microsoft și publicat vinerea trecută, plasează România pe ultimul loc din Europa la capitolul penetrării inteligenței artificiale în economie și societate, a declarat marți Robert Berza, director executiv al Edge Institute, un think tank dedicat procesului de digitalizare.

Declarațiile au fost făcute la conferința ”Un cincinal de digitalizare – unde au ajuns Statul și Economia. Dar industria IT?”, organizată marți de Conferințele CDG la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaților. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„România este în spatele unor țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Și dacă Moldova nu este chiar o surpriză că se află în fața noastră, faptul că ne-au depășit țări precum Serbia și Albania este o surpriză neplăcută. Și suntem cam la o treime ca procent de penetrare față de liderii din UE”, a spus Robert Berza.

El a precizat că România are o șansă reală de a accelera transformarea digitală, dar numai dacă va exista un centru de comandă, de leadership politic care să se preocupe de investiții mari dar să aibă și o viziune care să atragă oameni cheie care să implice în proces. „Prin digitalizare, România poate deveni o țară modernă, prosperă, demnă de încredere pentru toți cetățenii săi”, a adăugat Berza.

Redăm în continuare principalele declarații:

Până a intra în detaliile legate de raportul invocat și mai devreme, aș vrea să vă spun de ce cred eu că sunt aici dincolo de invitația din partea echipei Curs de guvernare căreia îi mulțumesc încă o dată.

Eu cred că sunt aici pentru că Edge Instituite a venit cu o propunere concretă pentru fundația concretă a oricărui proces de transformare, inclusiv de transformare digitală și anume de guvernanță.

O propunere pe care am pus-o pe masă sub forma unui raport, la care o mare parte dintre cei invitați aici au participat în sesiuni de interviuri, iar altă parte dintre invitați, și posibil dintre cei care ne urmăresc, l-au citit.

Aș vrea să explic de ce am întocmit noi acest raport. Tocmai pentru că și noi suntem pentru prima oară la această masă, pentru că nu avem un an de viață la Edge Institute și, ca o echipă nouă, ne-am întrebat cine conduce digitalizarea și cine deține ownership-ul menționat mai devreme.

Ne-ar ajuta măcar să ne întâlnim cu acea echipă, să spunem că noi am adunat un grup de expertiză, că dispunem de resurse și am putea pune umărul la această construcție.

Apoi am descoperit în acest an că sunt mai mulți oameni care își pun aceeași întrebare. Și am mai descoperit, la alte evenimente similare cu acesta, că se citează rapoarte de acum cinci sau zece ani, în care guvernanța, ownership-ul și leadership-ul politic sunt cumva readuse la suprafață.

OECD spune de nouă ani de zile că România, la nivelul digitalizării, are nevoie de o guvernanță mai puternică și un leadership politic mai implicat. Banca Mondială spune același lucru.

În acest exercițiu, în care nu am înțeles unde este guvernanța și de ce nu este atât de puternic conturată, am zis că poate este o problemă a noastră, a Edge Institute. Că stăm într-un turn de fildeș în București și nu înțelegem ce vor românii. Am luat două studii de research cu Ipsos, unul cu date de anul trecut, altul cu date din acest an, și am aflat: românii își doresc digitalizare.

Nu vor ceva sec, inclusiv explică prioritățile. Vor un stat care, mai mult sau mai puțin, respectă timpul cetățeanului: servicii simple, predictibile, ușor de înțeles; vor sentimentul că lucrurile funcționează de fiecare dată; că statul nu le creează probleme la interfața cu funcționarul, ci mai degrabă le rezolvă problemele. Și această rezolvare ar elimina cu siguranță neîncrederea în sistem. Iar dacă ne dorim încredere în sistem, cred că vestea proastă este că încrederea nu poate exista fără guvernanță și, evident, nu poate veni fără o viziune. Noi, la institut, avem o viziune comună și am încercat să o validăm și prin ceilalți actori din sistem.

Viziunea noastră spune așa: prin digitalizare, România poate deveni o țară modernă, prosperă, demnă de încredere pentru toți cetățenii săi. Ca să ajungem la acest obiectiv, probabil că trebuie să trecem printr-un proces de change management, care a fost menționat mai devreme. Inclusiv în raportul pe care l-am făcut împreună cu consultanții estonieni, transformarea digitală este mai mult despre transformare, despre change management, și mai puțin despre tehnologie.

Și orice proces de change management din sectorul privat vine de la leadership. Raportul a fost realizat din discuțiile cu 19 lideri din mediul privat, public și ONG-uri.

Și de la toți am auzit același lucru: deși guvernanța pare o etapă birocratică, este o fundație de claritate. Oamenii au nevoie de reguli clare, standarde comune și linii de responsabilitate.

Și până când România accelerează la nivel de rezultate în digitalizare, până când ieșim de pe ultimele locuri ale clasamentelor, ar fi bine ca subiectul digitalizării să urce în capul listei de preocupări.

De aceea am venit cu o propunere: România are un scor la digitalizare de 3,1 din 10, iar două dintre lucrurile care pornesc de la fundație, guvernanța și leadership-ul, au fiecare câte 2,5, sub o medie care nici aceasta nu este spectaculoasă. Și de aceea vor repeta aceste mesaje la aceste întâlniri; poate ne va lua 3, 5 sau 7 ani, dar cu siguranță vom întări acest subiect. Pentru a accelera, avem nevoie de un centru de comandă coerent, cu roluri bine definite, și de această instituție în care noi credem: GCIO guvernamental, care lucrează în colaborare cu ministerele cheie și duc împreună proiecte citizen-centric.

Dacă m-aș mai întoarce la raport, nu vorbim doar de un om. Sintagma „omul sfințește locul” nu este valabilă în acest caz, ci de o echipă la nivel ministerial, un consiliu digital cu 10–12 membri, reprezentanți ai ministerelor cheie. Cu siguranță și Administrația Prezidențială, care are nevoie de un consilier pentru digitalizare, ar putea crea o celulă pentru accelerarea digitalizării. Președintele poate asigura continuitatea între ciclurile electorale, poate promova viziunea unui stat centrat pe cetățean și poate crește așteptările publicului pentru servicii mai bune.

Altfel, nu doar că vom rămâne în urmă, ci vom rămâne mult, mult mai în urmă.

S-a discutat mult și despre AI. Fără digitalizare, AI-ul este o chestiune hilară. Așa că, în încheiere, voi prezenta datele dintr-un studiu apărut vinerea trecută despre utilizarea AI. Desigur, metodologia folosită de cei de la Microsoft, autorii studiului, poate fi discutabilă, însă România este plasată pe ultimul loc în Europa după gradul de penetrare al AI-ului în rândul utilizatorilor.

Și România este în spatele unor țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Moldova nu este chiar o surpriză că se află în fața noastră, însă faptul că ne-au depășit Serbia și Albania este o surpriză neplăcută. Suntem cam la o treime ca procent de penetrare față de liderii din UE. Aceasta în condițiile în care, în urmă cu doar câteva luni, ChatGPT era cea mai descărcată aplicație în România. Deci interes există, însă AI nu este adoptat pe scară largă de întreg ecosistemul.

Pur și simplu, avem nevoie de acest centru de comandă, de leadership politic, care să se ocupe de investiții mari, dar și de o viziune, care să atragă oameni cheie care să se implice.

Q&A

Putem vorbi de un set de obstacole culturale și/au organizaționale care încetinesc acest proces de digitalizare a României?

Da. Cu siguranță. Ar fi penibil să n-o fac. Am fost în Estonia de câteva ori. Apoi ne-am uitat pe anumite profile psihologice ale poporului estonian, croat, spaniol, la noi. Și nu mai țin argumente, de genul Estonia este o țară mică, sunt un soi de finlandezi care își fac treaba. Dar am cercetat balcanici care nu mai sunt atât de mici, și lucrurile sunt la fel. Revenind la argumente. Da avem niște blocaje acolo dar nu se justifică. Partenerii estonieni ne-au spus că au lucrat în 30 de țări dar nu întâlnit așa o blazare în administrația centrală ca în România. Pur și simplu sunt oficiali care nu mai cred că se poate. Dar trebuie ținut cont că digitalizarea este un concept nou, AI și mai nou. La un moment dat toate țările au luat același start. Țările care s-au dezvoltat rapid în acest sens au avut oameni foarte buni în administrație, care au făcut lucrurile să se miște.

De aceea în România reprezentanții mediului privat ai administrației publice, ai mediului academic ar trebui să se întâlnească mai des pentru a găsi soluții.