Adaugă aici textul pentru subtitlu

VIDEO / Cristian PELIVAN, Director Executiv, ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online: România a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de utilizatori ai platformelor extracomunitare de comerț online din UE

Add Your Heading Text Here

20 noiembrie, 2025

România a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de utilizatori ai platformelor extracomunitare de comerț online din Uniunea Europeană, a afirmat Cristian Pelivan, director executiv ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online.

Declarațiile au fost făcute la conferința ”Un cincinal de digitalizare – unde au ajuns Statul și Economia. Dar industria IT?”, organizată marți de Conferințele CDG la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaților. Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„O singură platformă, Temu, a raportat la 30 iunie un număr de 4,7 milioane de utilizatori români, lunar, în creștere cu 20% față de precedentele 6 luni. Deci ei, în 6 luni, au crescut cu 20%. E cea mai mare creștere din Uniunea Europeană”, a declarat Pelivan.

Acesta a prezentat un sondaj, realizat în rândul a 511 companii din retail-ul românesc, care arată că 77% din firmele de profil suferă un impact negativ din cauza platformelor extracomunitare de comerț online.

„Noi am făcut un sondaj, am comandat un studiu în rândul a 511 companii din retail – nu doar retail online, ci întreg sectorul de retail, și online și offline. Iar rezultatele au fost cât se poate de îngrijorătoare, pentru că 77% din respondenți au spus că anul acesta le va fi impactată cifra de afaceri ca urmare a concurenței neloiale a acestor platforme. 65% își doresc ca statul să intervină și să îi susțină într-un fel, iar 62% cer ca autoritățile să impună respectarea legilor și de către aceste platforme – pentru că, în momentul de față, noi avem cunoștință despre 900 și ceva de plângeri care sunt la ANPC și pe care ANPC pur și simplu nu le rezolvă, pentru că, spun ei, nu au cum. Pentru că vorbim de o companie care nu are un sediu în România. Vom vedea că, în general, cam toate reglementările care sunt la nivel național sunt impuse, enforced, doar asupra companiilor care au un sediu social sau sunt înregistrate fiscal în România”, a arătat reprezentantul ARMO.

Prezentare integrală / DOCUMENT

Redăm în continuare principalele declarații:

Titlul m-a ajutat să mă inspire. Recent, Charley Ottley a lansat al treilea sezon al documentarului său Flavors of Romania, iar foarte interesant, cred că în episodul 3, cel în care este în Maramureș, discută cu Vasile Berinde, un producător de mezeluri, un român care s-a întors din Italia unde a lucrat parcă 7 ani într-o carmangerie. Zice că a furat acolo meserie, a revenit și face mezeluri destul de scumpe, în România, într-o localitate rurală din Maramureș. Și îl întreabă Charley Ottley: ok, ai un public aici? Cum vinzi? Iar răspunsul: s-au unit mai mulți producători și și-au făcut un magazin online. Se adresează, online, în special locuitorilor din regiune, cei care sunt apropiați, ca să poată face livrările în siguranță.

Despre asta este comerțul electronic. Despre a deschide noi piețe, indiferent unde ai tu sediul. Deschide foarte multe oportunități și permite unor persoane, cum este și Vasile Berinde, să locuiască și să producă în mediul rural, dar să vândă. Ce ne dorim noi este ca cât mai mulți producători să facă acest lucru și să se adreseze nu doar județului în care trăiesc sau localităților limitrofe, ci național și chiar regional.

Un alt exemplu este un titlu din presă: Transavia, care investește 150 de mil. euro într-o fabrică de pet-food, în România. Cum vor vinde ei? În regiune, prin marketplace-uri, online. Nu e vorba de o fabrică de frigidere, de calculatoare. Vorbim de pet-food și Transavia chiar are mai multe branduri – brandul Fragedo în principal – pe care îl comercializează foarte mult online, în special partea de semi-preparate și produse care sunt congelate.

Deci avem 2 exemple, de producător mic, dar și un producător foarte mare, una dintre cele mai mari companii din România.

Din punctul de vedere al statisticilor, lucrurile arată destul de bine în ceea ce privește sectorul, dar aici trebuie să spun că aici ne referim la banii pe care îi cheltuiesc românii online. Estimăm noi că în 2025, ca procent al valorii cumpărăturilor online, va fi de 3,5% din PIB. Vom ajunge undeva la 13 miliarde de euro, aproximativ, bunuri și servicii. Atâți bani vor cheltui românii, online, anul acesta. Asta ne plasează pe locul 9 în UE, raportat la valoarea PIB.

Dar avem și o parte mai proastă a lucrurilor și vorbim în principal de concurența neloială a platformelor internaționale extra-comunitare. Pentru că (…) noi avem o piață unică, dar defapt avem 27 de piețe mai mici. Nu avem o piață unică. Și este mai ușor unei companii din afara UE să se adresee tuturor statelor europene și să atace piața unică, mai ales când nici nu respectă reglementările din piața unică: vorbim de reglementări simple precum garanția, un drept basic al consumatorului, nu veți găsi să beneficiați de garanție de la aceste companii din afara UE.

Noi am făcut un sondaj, am comandat un studiu în rândul a 511 companii din retail – nu doar retail online, ci întreg sectorul de retail, și online și offline. Iar rezultatele au fost cât se poate de îngrijorătoare, pentru că 77% din respondenți au spus că anul acesta le va fi impactată cifra de afaceri ca urmare a concurenței neloiale a acestor platforme. 65% își doresc ca statul să intervină și să îi susțină într-un fel, iar 62% cer ca autoritățile să impună respectarea legilor și de către aceste platforme – pentru că, în momentul de față, noi avem cunoștință despre 900 și ceva de plângeri care sunt la ANPC și pe care ANPC pur și simplu nu le rezolvă, pentru că, spun ei, nu au cum. Pentru că vorbim de o companie care nu are un sediu în România. Vom vedea că, în general, cam toate reglementările care sunt la nivel național sunt impuse, enforced, doar asupra companiilor care au un sediu social sau sunt înregistrate fiscal în România.

Care este pericolul: România a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de utilizatori ai acestor platforme. O singură platformă, Temu, a raportat la 30 iunie un număr de 4,7 milioane de utilizatori români, lunar, în creștere cu 20% față de precedentele 6 luni. Pentru că aceste rapoarte trebuie publicate la fiecare 6 luni. Deci ei, în 6 luni, au crescut cu 20%. E cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.

Alte autorități din state europene, în special din Franța, au început să sancționeze aceste comportamente. Shein e mai ușor de sancționat pentru că activează mai mult ca un magazin online – Temu activează ca o piață online, și atunci trebuie să te duci împotriva micilor comercianți listați pe platformă, pentru că teoretic Temu nu este direct vânzătorul. Cu toate că avem studii care arată că se comportă și impune acelor comercianți un comportament unitar, deci ar putea fi considerați și ei ca fiind un magazin online și sancționați.

Din nou, în România, nu avem nicio sancțiune. Vă asigur că produsele alea și practicile pentru care ei au fost sancționați în Franța se petrec și în România – pentru că nu se adresează diferit piețelor, statelor UE. Dar Franța a mișcat. În schimb, unde câștigă România teren – chiar azi și mă bucur că s-a votat în Parlament, s-a acceptat – de la 1 ianuarie vom avea o taxă de procesare a coletelor din afara UE. Dar acesta este doar un pas.

În continuare vom avea taxate colete care vor conține produse care sunt neconforme. E o altă problemă, foarte multe studii realizate de asociație și de autorități din Germania, Finlanda, Suedia, Belgia, Franța, cred că și Austria… Au comandat produse, aleatoriu, și 80-90% sunt neconforme. Problema este cea mai gravă în rândul produselor destinate copiilor: jucării, haine, care conțin substanțe cancerigene, ftalați (aditivi chimici folosiți în principal pentru a face materialele plastice mai flexibile și durabile, fiind adăugați în o gamă largă de produse, de la jucării și ambalaje la cosmetice și medicamente – n.r.). Situația este destul de gravă și atunci vom taxa aceste colete dar în continuare trebuie să găsim soluții prin care noi să putem să și verificăm și să împiedicăm de la comercializare produsele care sunt toxice. Pentru că dacă doar le taxăm mare lucru nu am rezolvat.

Toată această concurență neloială și avalanșă de produse și numărul foarte mare de consumatori duce la închiderea afacerilor românești. Aici aveți un email, de la un fost membru ARMO, e primit săptămâna trecută. De la 200 de comenzi pe zi a ajuns la 4, în doar 1 an și jumătate. Omul îmi spune în acest mail că și-a luat brevetul de navă și se duce să lucreze pe un vas de croazieră. Nu e o companie mică, e o companie care în vârf, în 2022, avea 10 milioane de lei (venituri) și 80% din ce vindea, din zona de produse vestimentare, erau fabricate în România. În 2023 a avut 17 angajați, 2023 coincide cu intrarea acestor platforme pe piața UE. S-au prăbușit vânzările, deci de la 10 milioane de lei (cifră de afaceri), în vârf, a ajuns în 2024 la 3,8 milioane de lei și 5 angajați de la 17 și acum au murit de tot, au închis compania. Deci am pierdut 17 locuri de muncă, directe, la această companie. Pe lângă locurile de muncă pierdute, pe orizontală, în industria textilă.

Și mi-a trimis și print-screen-uri cu rochii pe care ei le comercializau vândute pe Shein, Trendyol – el le comercializa cu 500 de lei că ăsta era prețul de producție cu material de calitate, iar acolo (pe platforme) erau 60-70 de lei. Deși erau design-uri copiate. S-a confruntat cu această problemă: ei se uitau cam care sunt produsele cerute, le copiau – pentru că ăsta e modelul de ultra-fast fashion – la o calitate mai slabă.

Ce se întâmplă este: consumatorul comandă, vede calitatea și spune că măcar a fost ieftin. Și avem această discuție deseori cu consumatori care comandă produse electronice și la afirmația că se strică repede și nu beneficiezi de garanție, răspunsul este: ei, măcar a fost ieftin.

Acest preț este mai mic pentru că – arată un studiu făcut în Suedia – simpla respectare a reglementărilor europene înseamnă un cost cu 120% mai mare, adăugat produsului. Deci ei pot să vină cu prețuri cu 60% mai mici, doar prin faptul că nu respectă reglementări de bază referitoare la protecția consumatorului.

Ați menționat la început legea majoratului online. Acea lege va fi respectată de toate companiile din România, dacă va fi implementată. Ea va face viața grea și în modul în care a ieșit de la Senat se aplică inclusiv comerțului electronic. Dar nu știu cum va fi ea aplicată pentru Temu și Shein.

La fel, o altă lege care a ieșit din Parlament și este la promulgare spune că dacă nu accepți să înlocuiești un produs în 30 de zile – pe care clientul l-a cumpărat online sau offline și care constată că este neconform – riști amendă între 5.000 și 25.000 de lei. În comerțul online, dacă refuzi să îi respecți dreptul consumatorului de a returna produsul în 14 zile, amenda este 4.000-15.000. Deci este o amendă mai mare dacă alegi să nu înlocuiești un produs neconform – nu știm ce înseamnă neconform, poate să fie o carcasă de telefon care a venit de la transport puțin julită. Ideea e că nu există niște criterii clare.

Sunt curios cum vor fi aplicate aceste reglementări acestor companii care nici return nu fac. Uneori îi costă mai mult să proceseze returul și, în anumite cazuri, până în anumite praguri, îți dau direct suma înapoi și rămâi tu cu produsul.