România nu există la ora actuală pe harta AI, în ciuda potențialului pe care l-ar avea, a avertizat Pavel Popescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), precizând că o strategie serioasă de țară în această direcție, la pachet cu un angajament solid de cofinanțare ar putea stârni interesul giganților tehnologici pentru piața locală.
„Dacă am vedea un anunț de genul Guvernul României alocă un miliard cofinanțare, 500 de milioane cofinanțare pentru un Gigafactory, sub rezerva rezolvării problemei cu energia – atunci am putea să vedem că cineva, un CEO Nvidia sau cineva din OpenAI sau Grok vine în mod natural către tine, pentru că astăzi nu sunt în regiune astfel de anunțuri. Fără un anunț de bun simț că statul român, la cel mai înalt nivel, decide ca strategie de țară să existăm pe această hartă a AI-ului, nu vreau să ne mințim că cineva va păși pe aici; nu vor veni Elon Musk și Sam Altman în România. Ține strict de decizie politică”, a declarat Pavel Popescu în cadrul conferinței „Un cincinal de digitalizare – unde au ajuns Statul și Economia. Dar industria IT?”, organizată marți de Conferințele CDG la Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor din Camera Deputaților.
România a transmis Comisiei Europene un proiect pentru construirea unei giga fabrici AI pe teritoriul țării. Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate.
Vicepreședintele ANCOM este de părere că o strategie serioasă centrată pe digitalizare și noile tehnologii ar trebui coordonată de la nivelul Administrației Prezidențiale pentru a putea avea cele mai bune șanse de reușită sau, alternativ, de la nivelul prim-ministrului.
Pavel Popescu a adus în discuție și faptul că România are specialiști foarte bine pregătiți, dar dintre ei aleg oportunitățile din afara țării.
„Nu realizăm că, pe timp ce trece, sacrificăm acest potențial foarte real, de altfel, pe proiecte care se rezumă la scriere de cod și stoarcere de creier românesc, uneori cu niște oameni senzaționali. Noi, având în parteneriat cu SpaceX, a fost senzațional să aflu că directoarea de producție de la Starlink, care face cei mai avansați sateliți low-orbit din lume, este o româncă sau că cel mai apropiat adviser al CEO-ului este un inginer român de la Iași, numărul patru din companie; s-a pensionat acum câteva luni. Avem minți senzaționale prin afara țării”, a comentat vicepreședintele ANCOM.
El a mai precizat că și instituția pe care o coordonează se confruntă cu deficite de personal din cauza salariilor sub nivelul pieței pe care le poate oferi, situație care complică gestionarea eficientă a implementării AI.
„Noi vom fi responsabili de AI, vom fi coordonatorul AI în România. Media de salarizare în Europa pentru un specialist AI – Franța, Germania, inclusiv Polonia – este de 7.500 minim – 9.500 de euro net. În SUA este 24.000 de dolari. Cred că trebuie să avem o discuție reală, nu politică și penibilă, cu privire la oamenii care sunt plătiți și cum sunt plătiți în astfel de instituții și, simultan cu această strategie, chiar văd că există o șansă ca la cel mai înalt nivel să se înțeleagă valoarea unei reforme pe acest domeniu. Sper să reușim să mișcăm aceste lucruri și să lăsăm mediul privat să facă cu adevărat proiecte pentru stat”, a comentat Popescu.
Urmărește-ne pe Google News
