Coaliția a decis că pensia magistraților va fi de 70% din veniturile nete din ultimele luni, dar perioada de tranziție pentru creșterea vârstei standard de retragere din activitate a judecătorilor și procurorilor poate fi extinsă la 15 ani, în loc de 10, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Marți va mai avea loc o discuție între premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan, pe acest subiect, dar coaliția este obligată să trimită la CSM proiectul de modificare a pensiilor magistraților, pentru avizare.
„Toată lumea din coaliție este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare azi-mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână trebuie să trimitem pentru aviz la CSM și toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70 % din valoarea salariului”, a declarat liderul UDMR, la RFI România.
„Important este să trecem cu acest proiect de Parlament și de CCR. Dacă CSM ne dă un aviz negativ, ne putem gândi că vor ataca la Curtea Constituțională. Dacă ne dau un aviz pozitiv, ne gândim că nu vor ataca la CCR, pentru că ar fi o disonanță. (…) CCR a spus de câteva ori că pensia trebuie să fie apropiată de salariu. Ce înseamnă apropiat? Nu știu, e o chestiune subiectivă. Eu cred că 70% din venitul net este foarte apropiat, pentru că omul de rând are 45-55% din venitul net când iese la pensie. Deci, ei oricum ar avea în plus 20 – 25%”, a mai spus Kelemen Hunor.
(Citește și: Premierul, despre întâlnirea de la Cotroceni pe tema pensiilor magistraților, cu 2 săptămâni înainte de termenul limită pentru Jalonul 215 din PNRR: „Nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă”)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Dintre aceste jaloane, problema reformei pensiilor speciale trenează încă din anul 2023, când a fost elaborat proiectul de lege cu privire la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului curţii de conturi, aeronautic. După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se mai adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.