Iran – în pragul „falimentului apei” – Președintele sugerează evacuarea capitalei Teheran

Iran se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani, principalele rezervoare de apă fiind aproape secate, iar la Teheran distribuția apei a început să fie raționalizată.

Decenii de proastă gestionare a rezervelor de apă, agravate de seceta prelungită, au împins Iranul în pragul a ceea ce experții numesc falimentul apei.

Cu lacurile de acumulare golite și precipitațiile la un minim istoric, autoritățile au început să raționalizeze aprovizionarea cu apă în capitala Iranului, Teheran, un oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori.

Președintele Masud Pezeshkian a avertizat că criza apei ar putea duce la evacuarea unor cartiere din Teheran și a mers până la a sugera posibilitatea abandonării actualei capitale.

Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar al Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate, cu sediul în Canada, a declarat că avertismentele autorităților nu sunt suficient de aspre. „Nivelul lor de avertizare este prea scăzut în comparație cu realitatea de pe teren”, a declarat Madani, care anterior a a fost șef al Departamentului de Mediu din Iran, citat de Radio Farda. „Guvernul este prea precaut pentru că nu vrea să panicheze populației și să-i enerveze și mai mult pe oameni”, a adăugat el.

Cât de gravă este criza apei din Iran?

Falimentul apei apare atunci când consumul depășește oferta, iar epuizarea resurselor este ireversibilă. Este adesea determinat de ceea ce experții spun că sunt politici guvernamentale greșite, menite să stimuleze excesiv agricultura și dezvoltarea.

Iranul se află în prezent în fața celei mai grave crize provocată de secetă din ultimii 60 de ani.

„Dacă nu plouă, va trebui să începem să raționalizăm apa în noiembrie. Dacă lipsa precipitațiilor continuă după această perioadă, pur și simplu nu vom avea apă și va trebui să evacuăm Teheranul”, a declarat Pezeshkian la începutul acestei luni, deși alți oficiali au încercat să minimizeze necesitatea evacuării capitalei.

De săptămâna trecută, aprovizionarea cu apă a fost întreruptă pe timpul serii în Teheran. Autoritățile au cerut, de asemenea, populației să reducă consumul în timpul zilei. Raționalizarea apei nu a fost încă raportată în alte regiuni ale Iranului.

Cele cinci rezervoare principale care alimentează Teheranul cu apă sunt la niveluri istoric scăzute, fiind pline în proporție de doar 11% din capacitatea lor.

În Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran, cu 4 milioane de locuitori, rezervele de apă au scăzut sub 3%, trei dintre cele patru lacuri de acumulare care alimentează orașul fiind acum secate.

La nivel național, 19 lacuri de acumulare – reprezentând 10% din totalul rezervelor de apă ale Iranului – au secat complet, iar peste 20 de lacuri au sub 5% din volumul normal de apă.

Ce strategie adoptă Iranul

Oficialii iranieni nu au prezentat încă un plan concret pentru a aborda situația de urgență.

Autoritățile din Iran minimalizează de obicei crizele pentru a evita asumarea greșelilor și să nu creeze panică în rândul populației. Însă oficialii care au ridicat posibilitatea evacuării Teheranului au subliniat gravitatea – și urgența – situației.

Adresându-se parlamentului la începutul acestei săptămâni, președintele Pezeshkian le-a spus criticilor săi că „le va da autoritate deplină celor care susțin că pot rezolva problema apei” pentru a elimina deficitul de apă.

Madani spune că situația se agravează și crește lipsa de încredere a publicului în autorități. „Societatea nu este conștientă de cât de teribilă este situația, iar guvernul se teme să le ceară oamenilor să reducă consumul”, a spus el.

Lipsa apei a stârnit în repetate rânduri proteste în Iran în ultimii ani, în special în provincia Khuzestan, unde demonstrațiile din iulie 2021 au fost reprimate brutal.

Există soluții pe termen scurt, dar experții spun că sunt necesare reforme fundamentale și decizii politice dure pentru a evita o catastrofă.

Azam Bahrami, expert în dezvoltare durabilă cu sediul în Italia, a declarat pentru Radio Farda că este nevoie de planificare și de o evaluare a locurilor în care se irosește apa pentru a rezolva problema pe termen lung. „Am irosit multă apă încercând să devenim autosuficienți în producția mai multor lucruri”, a spus ea.

Iranul produce aproximativ 85% din necesarul său alimentar pe plan intern – o strategie de autosuficiență determinată de decenii de sancțiuni internaționale și care vizează reducerea dependenței de piețele globale de cereale.

Însă experții avertizează de ani de zile că Iranul, care este în mare parte arid, nu are resursele de apă necesare pentru a susține o agricultură intensivă.

Cititi si: Europa afectată de cea mai gravă secetă din ultimii 12 ani – România, nivel de afectare de 51%

***