O recesiune, respectiv două trimestre de scădere a PIB, este improbabilă, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, estimând că economia României ar putea înregistra un avans anual de circa 1% din PIB în 2025.
Leul ar urma să se mențină la nivelul actual, în condițiile în care piața este în echilibru, a ma precizat guvernatorul, arătând că banca centrală nu a mai intervenit în piața valutară pentru a susține leul din vară, când capitalul a început să se reîntoarcă în țară.
Mugur Isărescu a mai punctat că BNR susține programul guvernamental de corecție, dar și că nu vede nevoia majorării altor taxe. În opinia sa, actualele măsuri au nevoie de mai mult timp pentru a produce efectele dorite.
În privința unor eventuale scăderi de dobânzi, nicio discuție nu poate avea loc înainte de primăvara-vara anului viitor, având în vedere că în prezent avem rate real negative ale dobânzilor – inflația este mai mare decât dobânda de politică monetară.
Redăm în continuare cele mai importante declarații făcute de guvernatorul BNR, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, noiembrie 2025.
Despre creșterea economică
- Poate să fie un semnal de alarmă în sensul că se adeverește ceea ce era de așteptat când iei asemenea măsuri de ajustare fiscală: se reduce cererea internă, cererea de consum și bineînțeles că activitatea economică scade.
Ce încercăm noi să facem împreună cu Guvernul, pentru că e vorba despre un program comun – corecția este fiscală, dar și noi ne adaptăm cu politici monetare în funcție de această corecție; e vorba și de un program de corecție care este sprijinit de UE – este să evităm recesiunea.
Nu este ușor în general când încerci să ieși dintr-o politică prociclică, asta facem acum.
Pe parcursul a doi-trei ani s-a tot stimulat cererea și am ajuns să stimulăm producția pe plan extern – asta a însemnat creșterea deficitului.
Pentru început, tot prociclic ești, poți să te dai peste cap să încerci diverse combinații. Important este ca această prociclicitate să nu fie accentuată.
De aceea noi încercăm să nu accentuăm intrarea economiei în recesiune; facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând rata actuală de dobândă de politică monetară, ceea ce nu este ușor nici pentru noi.
- Nu cred că vom avea două luni de creștere economică negativă, dar oricum, și în această variantă (scădere T4 față de T3, n.r.), pentru întreg anul cred că creșterea economică este pozitivă, ceva în jur de unu, unu și ceva la sută.
Despre disiparea inflației
- Ele trenează și vor mai trena câteva luni, pentru că creșterea la electricitate influențează cererea de consum, influențează și costurile la nivelul întreprinderilor.
Efectele nu se pot disipa rapid, e o perioadă prea scurtă, dar de asta cred că estimările noastre sunt mai apropiate de ceea ce se va întâmpla. Inflația va rămâne așa, la un 9%, după care va scădea mai mult. Am ajuns la un platou. Pe de altă parte, vedem pozitiv faptul că nu s-a depășit 10%, era un prag mai degrabă psihologic.
Despre cursul leu/euro
- Nu, nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Va exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte, de intrările de capital, ca și de intrările de fonduri europene.
Pot să fac o declarație pe care, de regulă, nu o fac și nu o face nimeni la banca centrală. Pot să vă spun că din vară aproape că n-am mai intervenit; am intervenit de câteva ori și am cumpărat valută, ca să menținem această relativă stabilitate.
- Și ce ne arată că piața valutară este stabilă? Ne arată că piețele – piața monetară internă, piețele externe, piața valutară – sunt mulțumite cu actuala combinație de nivel al ratei dobânzii la lei, nivel al cursului de schimb, mișcările de capitaluri în și în afara UE. Nu avem de ce să tulburăm piața. O lăsăm în pace. În ultimele luni avem un fel de free-floating, în sensul că nu intervenim pe piață.
Despre creșterea presiunii asupra prețului carburanților, în contextul Lukoil
- Nu, nu am luat în calcul, pentru că credem că Guvernul va găsi o soluție rezonabilă la actuala criză și are toate motivele să caute și să găsească acest lucru.
- Dacă s-ar întâmpla, bineînțeles că impactul pe piața combustibililor – și prețul la combustibil are o pondere destul de mare în Indicele Prețurilor de Consum – ar fi considerabil, dar eu cred că nu se va întâmpla.
Despre riscul majorării unor taxe
- Eu nu cred că se va majora TVA-ul. Nu avem motive să-l majorăm. El este și un impozit regresiv, deci afectează păturile mai sărace.
Dar, citind și eu ce apare în presă și la unii analiști, se uită un singur lucru: că în prezent, cu numai trei luni de aplicare a acestui program, direcția este chiar foarte bună față de datele reale. Raportările anterioare nu erau chiar solide, erau făcute pe baza unui program bugetar ușor depărtat de realitate. Eu cred că termenul în care se fac judecăți că va trebui să mai facem, să mai dregem – termenul de trei luni – este mult prea scurt ca să ne repezim să spunem că nu merge sau merge prost.
Mai trebuie să mai așteptăm câteva luni de zile. Direcția în care merge acest program este pozitivă. Vor crește veniturile în 2026, pentru că o bună parte din veniturile anului 2025 s-au bazat pe un TVA redus.
- Sprijinim programul guvernamental de corecție cu toate forțele noastre. Observăm o îmbunătățire radicală a încrederii în programele României. Acest lucru este bun.
Despre o eventuală majorare a salariului minim
- Sunt precaut, este o decizie politică. În esență, ministrul de Finanțe s-a exprimat foarte clar, spunând că trebuie să ne uităm și la majorările din ultimul an ale salariului minim, care au fost substanțiale. Pe de altă parte, eu înțeleg că impozitarea care s-a aplicat, fiind regresivă, îi afectează pe cei cu venituri mici. Aici trebuie multă precauție, dar decizia este politică.
- Noi am recâștigat foarte greu, dar destul de repede, credibilitatea piețelor internaționale. Se poate pierde dacă facem pași înapoi sau arătăm nehotărâre. Programul de corecție trebuie să continue.
Despre o eventuală relaxare a politicii monetare
- Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun.
Tot semnal bun este că cursul este stabil, piața este stabilă, în condițiile în care am lăsat suficientă lichiditate pe piață ca să finanțeze și deficitul bugetar, și economia. Faptul că economia încă nu atrage aceste sume este o întrebare pe care o putem discuta în alt context.
- Inflația este ridicată, dobânzile sunt real negative – hai să nu zic substanțiale, dar evidente: 9 și ceva rata inflației, 6 și ceva dobânzile. O reducere acum nu ajută pe nimeni. Și o discuție despre reducere nu ajută pe nimeni. Din contră, slăbește încrederea în politica monetară. Nu vom face o asemenea greșeală. Să vedem cum evoluează inflația, pentru că avem destule incertitudini asupra evoluției ratei inflației. Probabil că spre primăvara–vara anului viitor putem să ne așezăm la masa discuțiilor și să privim mai optimiști.
- Personal, consider că această relativă stabilitate a cursului – excedentul nu este foarte mare, am avut sume mult mai mari – dar excedentul de lichiditate înseamnă încredere a sutelor, miilor de investitori.
- Cehia și Polonia au situații radical diferite față de România în ceea ce privește deficitul fiscal, deficitul extern și perspectiva inflației.
Noi suntem la o întrecere cu Ungaria în ceea ce privește prima de risc. E posibil să ne influențeze (politica monetară a altor state din regiune, n.r.) în sensul că năvălesc capitalurile peste noi și apreciază cursul și nu avem ce să facem, dar probabilitatea mi se pare mică.
(Citește și: ”Avansul anual al PIB „a accelerat” la 0,8% în primele nouă luni din 2025, dar economia a scăzut în T3 și este prognozată să stagneze în T4”)
***
Urmărește-ne pe Google News
