România, București, 13 noiembrie 2025:
Fără nicio legătură cu cifra 13, compania Aquila își depune raportul financiar la BVB – e sezonul raportărilor, când cele câteva sute de companii listate își fac publice performanțele. Iar performanța ar fi semnificativă, dacă IMCA (impozitul mini pe cifra de afaceri) nu i-ar tăia 50% din profit – cu mult peste cele 16% cât e cota standard anuală.
Deși alegerea acestei companii drept exemplu de suprataxare e întâmplătoare, trei sunt motivele din care hazardul a ales-o ca studiu de caz: chiar azi si-a depus raportul, la care se adaugă faptul că e companie românescă, precum și obiectul de activitate care n-o scutește de briciul IMCA: e distribuitor de produse de larg consum.
Dar asta nu-i totul: Aquila are afaceri și în alte țări din regiune unde plătește un impozit 5 (cinci) ori mai mic decât în propria ei țară.
Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”.
Iată cum stau lucrurile – cifre care ar pune pe gânduri orice investitor are atunci când are de ales între România și alte țări:
Cât plătește Aquila în alte țări
Mai mult, gradul de impozitare a profitului din România ajunge să fie până la de 5 ori mai mare decât în alte țări în care Aquila are afaceri – de exemplu 12% în Republica Moldova sau 9% în Ungaria.
Cazul IMCA nu este singular: multiple companii și grupuri antreprenoriale românești care achită acel 1% din cifra de afaceri ajung să plătească mai mult de jumătate din profit către stat, în loc de 16% cât este impozitul pe profit.
Atât analiștii și specialiștii în fiscalitate, cât și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, au afirmat că IMCA descurajează investițiile și a dus la disponibilizări sau închideri de fabrici.
(Citește și: ”Studii de caz: Impactul celui mai contestat impozit – IMCA – asupra capitalului local și a investițiilor străine atrase de România”)
Scădere majoră a profitului net din cauza IMCA. Profitul pre-taxare EBITDA a crescut cu 5%
Conform raportului financiar de la BVB, Aquila a realizat în primele 9 luni din an un profit brut la nivel consolidat (de grup, incluzând activitățile din alte țări) de 55,6 milioane de lei, la afaceri de 2,46 miliarde de lei (+17% față de primele 9 luni din 2024).
”Profitul net aferent primelor 9 luni din 2025 s-a situat la 34 milioane de lei, în scădere (cu 38,4% – n.r.) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare, în principal, a majorării costurilor cu salariile și a diferențelor de curs valutar, precum și a impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri, procentul de impozitare ajungând la aproximativ 50% din profitul brut înregistrat în România”, se arată în raportul Aquila.
Notă: La nivel consolidat, de grup, Aquila a avut o cheltuială totală cu impozitul de 21,96 milioane de lei în primele 9 luni ale anului, echivalentul a 40% din întreg profitul brut al grupului în perioada de 9 luni. România nu doar iese în evidență având în vedere procentul de 50% al impozitării profitului din România, dar acest nivel ridicat al impozitării face mai atractivă dezvoltarea rețelelor sale în afara României, în detrimentul investițiilor în dezvoltarea rețelei din țara noastră. Aquila a cumpărat de altfel, integral, în 4 martie 2025, compania KITAX Kereskedelmi Korlátolt Felelősségű Társaság („Kitax”), prin care Aquila a intrat pe piața maghiară. Achiziția s-a ridicat la 14 milioane de euro.
Alternativa la IMCA e ICAS – exemplul Alro
Comparativ, Alro S.A., cel mai mare producător de aluminiu din țara noastră și principala firmă din grupul cu același nume, controlat de Vimetco, companie a miliardarului rus Vitali Machitski, a intrat începând din anul 2025 sub incidența impozitului suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS) de 0,5%, aplicat entităților din sectorul petrol și gaze – impozit intrat în vigoare în 2024 laolaltă cu IMCA.
Pentru că nu a mai fost supusă impozitului minim pe cifra de afaceri de 1% (IMCA), impozitul pe profit al Alro (societatea-mamă) a scăzut de la 59,49 milioane de lei asa cum a fost înregistrat în T1-T3 2024, la 26,28 milioane de lei în T1-T3 2025.
Compania a plătit în schimb ICAS, iar în primele 9 luni din 2025 Alro a înregistrat la nivelul societății-mamă o cheltuială în sumă de 14,84 milioane de lei cu acest impozit suplimentar – încadrat la categoria Alte impozite decât impozitul pe profit.
Companiile din petrol și gaze se așteaptă ca ICAS să expire la final de 2025
Astfel, la nivel de trimestru, impozitul pe profit a scăzut de la 23,79 milioane de lei în T3 2024 la 5,6 milioane de lei în T3 2025, în timp ce costul ICAS la trimestru a fost de 4,46 milioane de lei.
Notă: Vimetco Extrusion S.R.L., producător de aluminiu extrudat din grupul Alro, a înregistrat un cost IMCA de 5,04 milioane de lei în primele 9 luni ale anului 2025, chiar dacă societatea-mamă Alro (producătorul de aluminiu) a intrat sub incidența ICAS.
Conform așteptărilor marilor companii din petrol și gaze, planul este ca această taxă (ICAS) să expire la finalul acestui an și să nu mai existe în 2026.
Notă: Prin Ordonanta de Guvern (OG) 3/2025 a Guvernului Ciolacu, au fost aduse modificări prevederilor din Codul fiscal referitoare la Impozitul Suplimentar pe Cifra de Afaceri (ICAS), care vizează companiile cu activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Aceste modificări au avut ca scop reglementarea taxării persoanelor juridice străine care desfășoară activități economice pe teritoriul Romaniei, dar nu au un sediu permanent în țară.
(Citește și: ”Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai mult companiile românești decât multinaționalele”)
***
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Articol din seria vai ce puțini bani câștigă miliardarii să mă explic dacă aș fi acționar la firmă în cauză și aș constata ca la 500 milioane de euro cifra de afaceri e un profit de doar 10 milioane euro adică 2 la sută din care dividente mai puțin de 1 la sută mai bine îmi retrag banii și-i parchez la bancă și sunt mai câștigat .
Problema nu se pune așa, din 2 motive și un exemplu: primul motiv este că aici nu e vorba de cât câștigă miliardarii, pentru miliardari bnii nu sunt o problemă: e vorba de cum îți alegi locul unde investesti, iar fiscalizarea trebuie să se facă la profit, nu la cifra de afaceri – altfel de ce te-ai duce să inevstesti undeva unde ai taxe de 5 ori mai mari?
Al doilea motiv este că genul acesta de companii foarte mari țin după ele zeci, unele chiar sute de companii mici (așa numita economie orizontală) care trăiesc din comenzile pe care le fac pentru companiile mari. sunt studii care arată că un loc de uncă în companiile foarte mari produc până la 5-7 locuri de muncă în companiile mici. or, o economie se bazează pe companiile mari pentru a avea tracțiune.
în fine, exemplul, apropo de miliardari – totul ține de comparație: asa cum vă raportati la miliardari, că nu sunt de plâns, la fel se pot raporta cei din Afica față de un român care are salariul de 7-800 de euro și care se plânge (pe bună dreptate) că banii sunt puțini: ia uite, domle, cum se plâng îmbuibații cărora le curge apa din perete, li se aprinde lumina din tavan, au magazinele pline cu de toate, au copiii la școală, mai fac din când în când câte-o vacanță – si tot mai vor 200 de euro la salariu:)
Nu sunt economist, dar știu atâta lucru: impozitul pe cifra de afaceri este idxxxenie. Parca avem analfabeți economici în acest guvern. Eu că firma daca cumpăr materie prima de 10 lei și o vând cu 12, plătesc impozit pe cei 22 de lei, și nu un impozit pe profit (2 lei). De unde i-a luat Bolohan, Ciuca și Ciolacul pe profesioniștii ăștia? Literalmente de la coada vacii? Altfel nu se explică asemenea gogomanii.