Procurorii din Milano anchetează cetățeni italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbe bosniace pentru a se deplasa la Sarajevo, cu scopul de a ucide cetățeni în timpul asediului de patru ani asupra orașului, în anii ’90, relatează The Guardian.
Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Sarajevo în urma bombardamentelor constante și a focurilor de lunetist între 1992 și 1996, în ceea ce a fost cel mai lung asediu din istoria modernă, după ce Bosnia și Herțegovina și-au declarat independența față de Iugoslavia.
Lunetiștii au fost cei mai temuți, în timpul asediului de la Sarajevo, întrucât împușcau la întâmplare oameni pe stradă, inclusiv copii, ca și cum ar fi fost un joc video sau un safari.
Grupuri de italieni și de alte naționalități, așa-numiții „turiști lunetiști”, sunt acuzați că au participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților aparținând armatei lui Radovan Karadžić, fostul lider sârb bosniac care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid și alte crime împotriva umanității, pentru a fi transportați pe dealurile din jurul Sarajevo, astfel încât să poată trage asupra populației, pentru propria plăcere.
Orașul Sarajevo este situat într-un bazin înconjurat de munți, ceea ce a făcut ca izolarea și atacarea sa să fie deosebit de ușoare.
Procurorii din Milano, conduși de Alessandro Gobbi, au lansat ancheta cu scopul de a identifica italienii implicați, acuzați de omor voluntar agravat de cruzime și motive abjecte.
Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi privind acuzațiile, precum și de la un raport trimis procurorilor de fostul primar al orașului Sarajevo, Benjamina Karić.
Gavazzeni a declarat că a citit pentru prima dată rapoarte despre presupușii turiști lunetiști în presa italiană în anii 1990, dar abia după ce a vizionat Sarajevo Safari, un documentar din 2022 al regizorului sloven Miran Zupanič, a început să investigheze mai departe.
În documentar, un fost soldat sârb și un contractor au afirmat că grupuri de occidentali trăgeau, de pe dealurile din jurul Sarajevo, asupra locuitorilor orașului.
Afirmațiile sale au fost negate vehement de veteranii de război sârbi. „Sarajevo Safari a fost punctul de plecare”, a spus Gavazzeni.
„Am început să corespondez cu regizorul și de acolo mi-am extins ancheta până când am strâns suficiente dovezi pentru a le prezenta procurorilor din Milano,” a mai explicat procurorul.
Procurorul de caz: „Nu existau motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală”
Gavazzeni a afirmat că „mulți, mulți, mulți italieni” ar fi fost implicați, fără a furniza însă cifre concrete. „Erau germani, francezi, englezi… oameni din toate țările occidentale care plăteau sume mari de bani pentru a fi duși acolo să împuște civili.”
Gavazzeni a adăugat: „Nu existau motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală. Vorbim despre oameni care iubesc armele și care probabil merg la poligoane de tir sau în safari în Africa.”
Suspecții italieni se întâlneau în orașul Trieste, din nordul țării, și călătoreau la Belgrad, de unde soldații sârbi bosniaci îi însoțeau până pe dealurile din jurul Sarajevo. „Exista un trafic de turiști de război care mergeau acolo pentru a împușca oameni”, a spus el.
„Eu numesc asta indiferență față de rău.”
Gavazenni a identificat unii dintre italienii suspectați a fi implicați și ei vor fi interogați de procurori în următoarele săptămâni.
„Aleea lunetiștilor”
Probabil cele mai mediatizate morți provocate de lunetiști au fost cele ale lui Bošco Brkić și Admira Ismić, un cuplu documentat în filmul Romeo și Julieta în Sarajevo, care au fost uciși de un lunetist în 1993 în timp ce încercau să traverseze un pod.
Cadavrele lor au rămas în zona neutră dintre pozițiile bosniace și sârbe bosniace timp de câteva zile.
Fotografiile au fost publicate de presa din toată lumea și au devenit simbolul caracterului aleatoriu și al inumanității războiului.
Strada principală care duce la Sarajevo, bulevardul Meša Selimović, a fost poreclită „Aleea lunetiștilor”, întrucât devenise extrem de periculoasă, dar nu putea fi ocolită, fiind drumul către aeroportul din Sarajevo.
Tramvaiele și autobuzele aveau geamurile sparte, iar peste tot erau semne de avertizare împotriva lunetiștilor.
Nicola Brigida, un avocat care l-a ajutat pe Gavazzeni să-și pregătească cazul, a declarat: „Probele acumulate după o lungă anchetă [de către Gavazzeni] sunt bine fundamentate și ar putea duce la o anchetă serioasă pentru identificarea vinovaților. Există, de asemenea, raportul fostului primar al orașului Sarajevo”.
(Citește și: Tribunalul de la Haga / Radovan Karadzici, supranumit „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viaţă)
****
Urmărește-ne pe Google News
