Împrumuturile realizate de Ministerul Finanțelor în 2025 pentru acoperirea necesarului de finanțare al României au ajuns, după primele 10 luni ale anului, la 248 miliarde de lei, conform datelor MFP consultate de CursDeGuvernare.ro.
Acestea sunt împrumuturi contractate de pe piețe – interne și externe – și prin diverse plasamente private, până la data de 5 noiembrie. Asta înseamnă că suma împrumutată în întreg anul 2025 va mai crește, în condițiile în care Ministerul Finanțelor va face în perioada rămasă din an pre-finanțare pentru necesarul anului 2026.
30 de miliarde de euro, la dobânzi astronomice
Amintim că necesarul de finanțare a fost revizuit în sus la rectificarea bugetară, cu 27 miliarde de lei față 232 miliarde de lei cât estimase Guvernul Ciolacu 2 la realizarea bugetului de stat. Nivelul este cu circa 11% mai mare decât calculele de la începutul anului.
Un exercițiu similar a avut loc și în anul electoral 2024, când inițial Guvernul Ciolacu estimase un necesar de finanțare de 217 miliarde de lei, iar cel real a fost de 252 miliarde de lei, ca urmare a ieșirii de sub control a cheltuielilor, respectiv ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii în context electoral.
Revizuirea este explicată inclusiv de faptul că cheltuielile cu dobânzile și cu refinanțarea datoriei au fost subestimate: sumele ce vor fi fost plătite pe întreg anul în contul serviciului datoriei publice vor fi cu aproape 2,5 miliarde de euro mai mari comparativ cu planul din debut de an.
Per total, execuția planului de finanțare după primele 10 luni este foarte bună având în vedere ciclul electoral prelungit din România și pierderea de credibilitate după ce ținta de deficit de 7% anunțată prin legea bugetului de stat s-a dovedit a fi una înșelătoare. Această lipsă de credibilitate și de măsuri pe zona reducerii cheltuielilor continuă însă să fie plătită sub forma celor mai mari costuri suverane de finanțare din UE.
De notat că 4,3 miliarde de euro au fost împrumutate până acum, în acest an, de Ministerul Finanțelor prin plasamente private organizate de Trezorerie pentru diverși investitori (externi dar și interni), operațiuni care nu sunt anunțate public.
Discuțiile pe buget încep săptămâna viitoare. Ministrul Nazare promite un buget realist
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat marți că discuțiile în Coaliția de guvernare cu privire la noul buget vor începe săptămâna viitoare. Ministerul Finanțelor estimează pentru anul viitor un Produs Intern Brut de peste 2.000 de miliarde de lei.
Ministrul a subliniat că România nu mai poate construi bugete pe baza unor venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, practică ce conduce la dezechilibre pe parcursul anului. Potrivit acestuia, bugetul pentru 2026 va fi și primul gestionat integral printr-o aplicație electronică, în care toate ministerele vor încărca documentele aferente.
„Va exista un rulaj mai rapid al datelor și scenariilor, dar și în privința transparentizării modului în care relaționează instituțiile cu bugetul”, a precizat el.
Acesta a subliniat marți și necesitatea eliminării impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), despre care Nazare a afirmat că descurajează investițiile.
„Suntem conștienți că nu putem atrage investiții și nu putem susține dezvoltarea menținând un plafon pe cifra de afaceri care afectează toți investitorii, români și străini. Aceste companii trebuie încurajate să investească și să reinvestească. Un astfel de mecanism nu ajută dezvoltarea”, a afirmat Nazare.
Ministrul a evidențiat și faptul că investițiile private sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice, ceea ce impune necesitatea stimulării mediului privat. Totodată, el a recunoscut dificultatea identificării unor surse alternative pentru compensațiile bugetare pierdute prin renunțarea la IMCA și la taxele asociate, precum taxa pe construcții („taxa pe stâlp”).
„Voi ridica aceste teme în primele discuții din coaliție pentru a identifica soluții pentru fiecare domeniu. Trebuie, însă, să găsim și modalități de a substitui resursele bugetare pierdute”, a spus ministrul.
Dobânzile au scăzut ușor, sub 7%. Motivele
De notat că dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei au scăzut ușor în ultima săptămână, apropiindu-se de 6,9% în cazul obligațiunilor pe termen lung (10 ani).
Analiștii Erste Group Bank au pus evoluția pe seama reducerii împrumuturilor lunare în final de an și a semnalelor din partea oficialilor Trezoreriei de stat din Ministerul Finanțelor, care au transmis că vor reduce împrumuturile pe piețele externe în 2026.
Față de acum 30 de zile, dobânzile sunt mai jos pe toate maturitățile cu între 40 și 50 de puncte de bază (0,4%-0,5%).
”Piețele obligațiunilor din Europa Centrală și de Est au înregistrat puține mișcări săptămâna trecută, cu excepția notabilă a României. Randamentele obligațiunilor românești au continuat să scadă, susținute de faptul că agenția de datorie a finalizat deja ținta de emisiune netă pentru acest an”, arată analiștii Erste într-un raport pentru investitori.
În același timp, aceștia fac trimitere la o declarație a directorului Trezoreriei de stat, Ștefan Nanu, care a precizat pentru Bloomberg săptămâna trecută că România își va reduce anul viitor împrumuturile de pe piețele externe.
”Împrumuturile din ultimele două luni ale anului 2025 sunt așteptate să fie mai mici decât rambursările programate, ceea ce va duce la o emisiune netă ușor negativă și va exercita presiune descendentă asupra randamentelor. În plus, șeful agenției române de datorie a anunțat o reducere semnificativă a emisiunilor externe planificate pentru anul viitor — doar 10–11 miliarde de euro, comparativ cu aproximativ 18 miliarde de euro atrase în 2025. Acest nivel mai scăzut al împrumuturilor externe este așteptat să fie compensat printr-o finanțare crescută din partea Mecanismului de Redresare și Reziliență al UE (PNRR – n.r.) și din fondurile de apărare SAFE”, mai explică analiștii.
Amintim că prima de risc a României s-a ameliorat luna trecută după trecerea de CCR a Pachetului 2 de măsuri fiscale pentru corectarea deficitului bugetar, respectiv după rămânerea în funcție a premierului Ilie Bolojan, în contextul declarării reformei pensiilor speciale ale magistraților ca neconstituțională.
(Citește și: ”Ministerul Finanțelor a acoperit aproape 90% din necesarul de finanțare al Guvernului pe 2025”)
(Citește și: ”Dobânzile României scad după trecerea Pachetului fiscal #2 de CCR: Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a coborât la 7,1%, cel mai mic nivel din 2025. Scade și ROBOR”)
(Citește și: ”România își va restrânge ținta de împrumuturi externe pentru a limita creșterea datoriei publice / Trezoreria se află „într-o poziție confortabilă de finanțare””)
***
Urmărește-ne pe Google News
