Fundația Pro Patrimonio le solicită premierului Ilie Bolojan și ministrului Culturii András István Demeter, printr-o petiție, să renunțe la intenția de desființare sau absorbție a Institutului Național al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii.
„Cerem păstrarea INP ca instituție publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică și rol independent de expertiză și intervenție profesională în domeniul protejării patrimoniului cultural național”, se arată în petiția care, până duminică, strânsese aproape 11.000 de semnături.
„Desființarea INP ridică îngrijorări serioase privind respectarea valorilor democratice: transparență decizională, fundamentare pe expertiză și separarea dintre sfera politică și cea profesională. Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei instituții independente de specialitate și transferul atribuțiilor către un aparat politic centralizat vulnerabilizează controlul public și crește riscul instrumentalizării culturii în scopuri de moment. Într-un stat democratic, protejarea patrimoniului se face prin expertiză, proceduri clare și responsabilitate instituțională, nu prin decizii administrative netemeinice”, spun semnatarii petiției.
INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național.
Potrivit petiției, INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.
Ce s-ar întâmpla dacă INP se desființează
Fundația Pro Patriomonio susține că dispariția INP ar avea următoarele consecințe grave:
- Blocarea sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI);
- Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului;
- Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat;
- Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale;
- Compromiterea de relații internaționale esențiale și a credibilității României în fața UNESCO și a altor parteneri europeni;
- Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa dar și pentru securitatea națională.
- Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.
La rândul lor, reprezentanții INP au criticat măsura prin care ar institutul ar putea fi reorganizat şi comasat în Ministerul Culturii. „Avem certitudinea şi argumentele că efectul va fi unul nociv, cu grave prejudicii aduse patrimoniului cultural naţional”, au transmis aceștia.
(Citește și: „România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru obiectele de patrimoniu furate din Olanda”)
***
Urmărește-ne pe Google News
