Avertisment FMI: Datoria publică „explozivă” a UE pune în pericol statul social european

Nivelurile tot mai ridicate ale datoriei publice din Europa ar trebui să constrângă guvernele să „reconsidere” în mod fundamental rolul lor în furnizarea de servicii esenţiale pentru cetăţenii UE, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), scrie Euractiv.

Într-o notă publicată marţi, FMI a declarat că nivelurile datoriei din Europa riscă să devină „explozive” dacă reformele din domeniul afacerilor şi al pieţei muncii nu sunt implementate, iar deficitele nu sunt reduse prin creşterea veniturilor fiscale, limitarea cheltuielilor sociale şi îmbunătăţirea eficienţei guvernamentale.

Guvernele ar putea fi constrânse să „diferenţieze între servicii de bază şi servicii premium” în domenii-cheie precum pensii, educaţie şi sănătate, numai serviciile de bază rămânând finanţate public şi disponibile gratuit, a adăugat Fondul.
Alfred Kammer (foto), directorul Departamentului European al FMI, a declarat că „unele părţi” ale populaţiei Europei vor percepe reformele propuse „ca dureroase, dar trebuie să gestionezi acea durere”.

Însă Fondul a avertizat şi că nivelurile datoriei Europei – care sunt pe cale să se dubleze, ajungând în medie la 130% până în 2040 – sunt acum atât de ridicate încât, chiar şi cu reforme rapide, „o regândire a rolului guvernului poate fi inevitabilă în unele ţări.”

„Dacă reformele şi consolidarea fiscală pe termen mediu sunt insuficiente, atunci măsuri fiscale mai radicale ar putea include reevaluarea sferei serviciilor publice şi a altor funcţii guvernamentale, afectând potenţial contractul social”, a precizat FMI.

Creşterea datoriei survine în contextul în care guvernele UE sunt din ce în ce mai presate de necesitatea de a sprijini populaţiile îmbătrânite, în timp ce trebuie să impulsioneze investiţiile strategice, în special în tehnologiile verzi şi în apărare.

Anul trecut, fostul şef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a afirmat că UE ar trebui să crească investiţiile anuale cu cel puţin 800 de miliarde de euro, sau 4-5% din PIB-ul anual al blocului, pentru a evita rămânerea în urmă faţă de SUA şi China. Până la jumătate din această sumă ar trebui asigurată de sectorul public, a spus el.

Necesitatea de a reduce deficitele şi nivelurile datoriei ar putea fi semnificativ atenuată prin reforme „favorabile creşterii”

Douăsprezece dintre cele 27 de ţări ale UE au în prezent raporturi datorie/PIB peste pragul de 60% al blocului. Mai multe economii majore, inclusiv Italia, Franţa şi Spania, au raporturi ale datoriei de peste 100%. Italia şi Franţa se numără, de asemenea, printre cele nouă ţări UE supuse unei „proceduri de deficit excesiv” – sau mustrare oficială – din partea Comisiei Europene pentru încălcarea pragului de deficit de 3% al UE.

FMI a sugerat, însă, că dobânzile relativ scăzute, veniturile fiscale mai mari şi pieţele financiare mai profunde şi mai lichide înseamnă că majoritatea guvernelor UE pot menţine acum în siguranţă un raport al datoriei de 90% fără a-şi periclita sustenabilitatea fiscală.

De asemenea, a remarcat că necesitatea de a reduce deficitele şi nivelurile datoriei ar putea fi semnificativ atenuată prin reforme „favorabile creşterii”. Acestea includ aprofundarea pieţei unice a blocului pentru capital şi energie, simplificarea reglementărilor pentru afaceri şi emiterea de datorie comună a UE pentru finanţarea unor „bunuri publice” esenţiale, precum infrastructura energetică şi militară.

Un sfert dintre statele europene ar avea nevoie să reducă cheltuielile cu peste 1pp din PIB pe an, timp de cinci ani

Chiar şi aşa, un pachet de reforme „moderate” ar fi probabil insuficient pentru restabilirea sustenabilităţii datoriei în multe state membre, a spus FMI.

Aproximativ un sfert dintre ţările europene ar avea nevoie să reducă cheltuielile nete cu peste un punct procentual din PIB în fiecare an, timp de cinci ani – semnificativ mai mult decât consolidarea fiscală experimentată, în mod obişnuit, de ţările europene în ultimele decenii.

„În aceste ţări, o discuţie privind amploarea şi sustenabilitatea ‘modelului european’ pare inevitabilă”, a notat Fondul.

Guvernele ar putea încerca să „diferenţieze între servicii de bază şi servicii premium” în domenii-cheie precum pensii, educaţie şi sănătate

Guvernele ar putea încerca să „diferenţieze între servicii de bază şi servicii premium” în domenii-cheie precum pensii, educaţie şi sănătate, numai serviciile de bază rămânând finanţate public şi disponibile gratuit, a adăugat Fondul.

Totuşi, acesta a recunoscut că astfel de măsuri vor întâmpina probabil o rezistenţă publică puternică, sentimentul anti-guvernamental fiind deja alimentat în multe ţări UE de deteriorarea serviciilor guvernamentale, deindustrializare accelerată şi salarii în declin sau stagnante.

Alfred Kammer (foto), directorul Departamentului European al FMI, a declarat că „unele părţi” ale populaţiei Europei vor percepe reformele propuse „ca dureroase, dar trebuie să gestionezi acea durere”.

„Când faci reforme, nu vrei să creezi durere”, a declarat Kammer jurnaliştilor, adăugând că guvernele ar trebui „să fie oneste” şi să caute „compromisuri” cu cetăţenii europeni.

„Paşii incrementali sunt cel mai probabil fezabili şi capabili să obţină sprijin public”, a spus Fondul. „Guvernele ar trebui să explice clar raţiunea din spatele reformelor, să identifice presiunile bugetare pe care acestea le abordează şi să reseteze aşteptările publice.”

(Citește și: ”Presiune pe Europa pentru a tempera importurile din China: „Dacă o parte are o sabie grea, iar cealaltă un cuțit de buzunar tocit, nu e o luptă corectă””)

***