VIDEO / Constantin BRATU, Director General, Berarii României: „Atunci când crești o acciză cu 10% de sus până jos, fără niște analize, poți fi departe de efectul scontat la buget”

5 noiembrie, 2025

Creșterea accizelor „de sus în jos”, fără analize de impact, nu aduce efectul scontat în privința încasărilor bugetare, a declarat Constantin Bratu, directorul general, al Asociației „Berarii României”.

Declarațiile au fost făcute la conferința anuală „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG și Academia de Studii Economice (ASE). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

Constantin Bratu a dat ca exemplu sectorul berii, despre care a spus că are efecte pozitive asupra bugetului național. „Avem 3 miliarde de euro contribuție la PIB. Observăm că 1,7 miliarde de euro sunt în zona de producție și amonte și 1,3 miliarde de euro – în zona de comercializare”, a precizat Constantin Bratu.

Acesta a explicat de ce nu a fost eficientă creșterea accizei cu 10% în 2022 și 2023. „Atunci când crești o acciză cu 10% de sus până jos, la tot ce înseamnă produse accizabile, fără niște analize, nu poți să ai un efect scontat. Am mai trecut prin filmul ăsta și în 2022, și în 2023, când acciza a crescut în fiecare an cu 10% și se spera atunci că se vor încasa la bugetul de stat din accize mai mult cu 15 milioane de euro. Istoria ne-a dovedit că nu este adevărat: s-au încasat doar cu aproximativ 6,7 milioane de euro mai mult, în fiecare an”, a spus directorul general al Asociației „Berarii României”.

Redăm în continuare principalele declarații:

Sectorul berii din România este un exemplu de urmat și un exemplu de analizat din perspectiva legislației fiscale. Este printre puținele sectoare la nivel național în care cererea este acoperită de producția națională în proporție de 97% constant, în ultimii 20 de ani. Este un sector în dezvoltare, în pofida fiscalității excesive la nivel de acciză. Este un sector care are minimum 77 de producători foarte mici de bere. Avem o prezență de fabrici în 31 de județe. Și un element important, validat de Ministerul de Finanțe – suntem printre puținele sectoare cu zero evaziune fiscală. Noi resimțim, la nivel de sector, toate aceste mișcări legislative, pentru că este un sector în care s-a investit exagerat de mult în ultimii 20 de ani – peste 2 miliarde de euro. Iar dacă ar fi să luăm investițiile producătorilor de bere, acestea au depășit 5 miliarde de euro.

Unde ne situează toate aceste investiții și tot acest demers pe care producătorii l-au avut? Într-un binemeritat loc în topurile europene în ceea ce privește importul de bere. Suntem cu câteva țări care avem doar 3% import de bere. Din păcate, nu exportăm foarte mult pentru că piața berii este o piață de volum. Dar există țări cu tradiție, ca Irlanda, unde importul de bere este de 66% sau ca Italia – cu import de bere de 35%. Vecinii bulgari au import al berii de 15% din consum. Media europeană este undeva la 15%.

Efectele sunt pozitive pentru bugetul național. Conform ultimului studiu realizat la nivel european, avem 3 miliarde de euro contribuție la PIB. Observăm că 1,7 miliarde de euro sunt în zona de producție și amonte și 1,3 miliarde de euro – în zona de comercializare. De ce atât de mult în zona de producție și amonte? Pentru că 70% din materiile prime agricole provin din România. Și ăsta este un motiv pentru care noi ne uităm foarte atent ca un efect de creștere a accizei cum se multiplică și care este efectul până la ultimul agricultor. Pentru că tot acest integrator de transformare a materiilor prime vine să genereze pe total lanț producător de bere peste 60.000 de locuri de muncă. 8.200 sunt la nivel de agricultură, 26.000 de locuri de muncă la nivel de comercializare și 5.700 în zona ospitalității. Berea este un produs convivial și ne-ar plăcea să se bea mai mult în HoReCa, mai mult cu prietenii decât acasă, așa cum se consumă.

Avem un efect important la bugetul statului. Mai exact, 950 de milioane de euro reprezintă contribuțiile directe la bugetul statului, an de an. Avem 350 de milioane de euro doar din partea membrilor Asociației, dintre care o mare parte o reprezintă ponderea accizei. Avem parte de furnizori cu 200 de milioane de euro și aproximativ 350 de milioane de euro sunt colectați pentru că românii consumă bere – TVA-ul aferent.

Atunci când crești o acciză cu 10% de sus până jos, la tot ce înseamnă produse accizabile, fără niște analize, nu poți să ai un efect scontat. Am mai trecut prin filmul ăsta și în 2022, și în 2023, când acciza a crescut în fiecare an cu 10% și se spera atunci că se vor încasa la bugetul de stat din accize mai mult cu 15 milioane de euro. Istoria ne-a dovedit că nu este adevărat: s-au încasat doar cu aproximativ 6,7 milioane de euro mai mult, în fiecare an. Dar ce s-a pierdut? S-au pierdut 150 de milioane de euro la formarea PIB-ului, s-au pierdut 300 de locuri de muncă, dintre care aproximativ 40 într-o agricultură în care noi venim și cu fiscalizarea. Pentru că orzul de bere, respectiv hameiul, este preluat și transformat în tot ce înseamnă sistem fiscalizat ca să ajungă la noi.

Ce s-a mai pierdut? Doar din scăderea volumelor de bere, s-au mai scăzut 50 de milioane de euro. Și atunci întrebarea vine: de ce se iau niște măsuri fără să fac niște analize? Doar ca să schimb o percepție de rating pe care o înțelegem și care poate să fie necesară. Efectul ar putea să fie ca România să se transforme dintr-o țară producătoare într-o țară în care importurile să joace un alt rol. Și atunci, dacă ar fi să ne uităm la contribuția la PIB, partea aceea de 1,7 miliarde ar dispărea sau s-ar diminua, iar partea de 1,3 miliarde ar rămâne oarecum constantă. Avem așteptări de la economie din prisma fiscalității, de a dezvolta producții, prelucrare, orice este necesar în România.