Fiscalitatea din România are nevoie de o reformă care să garanteze claritate, stabilitate și certitudine, iar ce lipsește în primul și primul rând este lipsa unei direcții strategice în ceea ce privește fiscalitatea, a declarat Dan Bădin, partener Servicii Fiscale Deloitte, la conferința anuală ”Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG, la Academia de Studii Economice (ASE).
”Este nevoie de reformă și avem nevoie de claritate, de stabilitate, de certitudine. Ce lipsește? Ce credem noi că lipsește în primul și primul rând este lipsa unei direcții strategice, în ceea ce privește fiscalitatea din România. Ca un comentariu suplimentar, nu prea există strategie pe termen lung pe mai nimic în România. Chiar am scris în CursDeGuvernare, acum câteva săptămâni sau luni, un articol în care vorbeam despre acest lucru: lipsa unei strategii să zicem a României pentru anul 2050.
Noi nu știm încotro vrem să ajungem, nu știm pe ce să punem accent, nu știm ce măsuri să luăm acum ca să ne fie bine atunci. La fel este și în zona de fiscalitate: nu există o astfel de strategie. Singura zonă unde am văzut o abordare pe termen lung a venit tocmai din perspectiva PNRR-ului care a cerut un program multianual pentru a face investițiile și acolo am văzut mai multă coerență în politicile publice. Dar și PNRR-ul, care printre altele a cerut și reforma fiscală, se va termina la anul, iar atunci chiar suntem curioși, cu toate modificările politice – și vedem câți prim-miniștri am avut în ultimii 10 ani, câți miniștri de finanțe, câți președinți ai ANAF și așa mai departe – să vedem de unde o să vină continuitatea dacă nu există o astfel de strategie pe termen lung”, a afirmat Dan Bădin.
Potrivit acestuia, în termeni de fiscalitate, contribuabilii își doresc digitalizare și simplificarea conformării voluntare, dar în parteneriat cu contribuabilul și nu pe seama acestuia.
Bădin: Digitalizarea este un lucru pe care contribuabilul și-l dorește, dar să se facă cu contribuabilul, nu pe seama lui
”Digitalizarea este un aspect pe care contribuabilul și-l dorește. Pentru că dorim un acces cât mai simplu, cât mai inteligibil, eventual plăți online, depuneri de declarații online și așa mai departe. Să se facă această conformare, în ceea ce privește fiscalitatea, cât mai simplă. Din păcate, ce vedem în realitate, este că toată această campanie pentru digitalizare, care s-a făcut în ultimii ani pe relația ANAF-contribuabili a însemnat de fapt foarte multe investiții din partea contribuabililor, atât din perspectiva sistemelor informatice, din perspectiva muncii efective pentru a implementa acele sisteme, iar din păcate, după aceste investiții, nu vedem prea multe rezultate. Nu vedem că raportăm mai puțin. Dimpotrivă, raportăm mai mult. Nu raportăm mai ușor.
Deci în loc să aducă niște beneficii această digitalizare, pare că lucrurile au mers în direcția opusă. Avem mai multe raportări, mai mult de lucru și costuri de conformare mai mari. Deci digitalizarea este un lucru pe care contribuabilul și-l dorește, dar să se facă cu contribuabilul, nu pe seama lui. Pentru că vrem ca digitalizarea să simplifice, nu să complice lucrurile”, a explicat Dan Bădin.
Acesta a vorbit și despre modalitățile mascate prin care statul impozitează persoanele fizice și persoanele juridice din România.
”Fiscalitatea are și alte forme. S-a vorbit despre fiscalitatea prin inflație. Atâta timp cât statul se împrumută la niște dobânzi care sunt sub rata inflației, plătește la bănci mai puțin și deci el câștigă din inflație pe seama economiei. Pe de altă parte, face și această competiție neloială business-urilor care doresc să se împrumute de la bănci. Dar este un fel de fiscalitate mascată. Prețurile crescute la energie. Faptul că am avut firme cu capital majoritar de stat care au avut profitabilități extraordinar de mari în ultimii ani și au distribuit dividendele este, la fel, o formă mascată de taxare a economiei. Există pe de altă parte și un fel de cvasi-fiscalitate: cerințele de raportare și costurile contribuabililor pentru raportările fiscale au crescut dramatic. Costurile pentru implementarea de soluții tehnologice au costat foarte mult contribuabilii și costă în continuare ca să le mențină și să facă raportările”, a afirmat Bădin.
Cum ar arăta o reformă autentică
Acesta a punctat că sistemul fiscal din România pare că ”favorizează pe unii și alții și nu este în beneficiul tuturor”.
”O reformă autentică ar însemna claritate: să fie reguli simple, clare, cu o abordare unitară în implementare. Să existe predictibilitate și vorbim de zeci de ani despre acest lucru. Politica fiscală în alte țări se face pe ani, pe zeci de ani. Dau exemplul Bulgariei unde în ultimii 10-15 ani modificările lor fiscale au venit în mare parte de la UE, dar local legislația au ținut-o foarte stabilă, deși e lângă noi, la sud de Dunăre.
Nu ne uităm la Danemarca sau la alte țări mai dezvoltate, unde când se modifică o legislație fiscală încep discuțiile cu 2-3 ani înainte și se implementează cu 1 an înainte ca lumea să fie pregătită pentru ce urmează. La noi apare pe 30-31 decembrie cu aplicare de la 1 ianuarie. Când ai timp să te pregătești pentru modificările acelea fiscale? Bineînțeles, se dorește simplificare, mai puțină birocrație și digitalizare. Echilibru: statul să își asume să își reducă și el costurile, sau cel puțin să le eficientizeze. Respect: contribuabilul vrea să vadă respect din partea statului, că este considerat ca partener și nu ca un suspect care are doar interesul de a face evaziune fiscală”, a mai afirmat Dan Bădin.
(Citește și: ”LIVE DE LA 09:30 / Conferința: Bugetul și fiscalitatea 2026: Așteptările economiei. Marți, 04 noiembrie 2025, orele 09:30 – 14:00, ASE, Aula Magna”)
***
Urmărește-ne pe Google News
