Creșterea accizelor „de sus în jos”, fără analize de impact, nu aduce efectul scontat în privința încasărilor bugetare, a declarat Constantin Bratu, directorul general, al Asociației „Berarii României”, la conferința CDG „Bugetul și fiscalitatea 2026: Așteptările economiei”, organizată marți la ASE în Aula Magna.
Constantin Bratu a dat ca exemplu sectorul berii, despre care a spus că are efecte pozitive asupra bugetului național. „Avem 3 miliarde de euro contribuție la PIB. Observăm că 1,7 miliarde de euro sunt în zona de producție și amonte și 1,3 miliarde de euro – în zona de comercializare”, a precizat Constantin Bratu.
Acesta a explicat de ce nu a fost eficientă creșterea accizei cu 10% în 2022 și 2023. „Atunci când crești o acciză cu 10% de sus până jos, la tot ce înseamnă produse accizabile, fără niște analize, nu poți să ai un efect scontat. Am mai trecut prin filmul ăsta și în 2022, și în 2023, când acciza a crescut în fiecare an cu 10% și se spera atunci că se vor încasa la bugetul de stat din accize mai mult cu 15 milioane de euro. Istoria ne-a dovedit că nu este adevărat: s-au încasat doar cu aproximativ 6,7 milioane de euro mai mult, în fiecare an”, a spus directorul general al Asociației „Berarii României”.
Mai mult decât atât, spune acesta, s-au pierdut sume importante la buget și locuri de muncă. „S-au pierdut 150 de milioane de euro la formarea PIB-ului, s-au pierdut 300 de locuri de muncă, dintre care aproximativ 40 într-o agricultură în care noi venim și cu fiscalizarea”, a subliniat Constantin Bratu.
„Ce s-a mai pierdut? Doar din scăderea volumelor de bere, s-au mai scăzut 50 de milioane de euro. Și atunci întrebarea vine: de ce se iau niște măsuri fără să fac niște analize? Doar ca să schimb o percepție de rating pe care o înțelegem și care poate să fie necesară. Efectul ar putea să fie ca România să se transforme dintr-o țară producătoare într-o țară în care importurile să joace un alt rol.
Și atunci, dacă ar fi să ne uităm la contribuția la PIB, partea aceea de 1,7 miliarde ar dispărea sau s-ar diminua, iar partea de 1,3 miliarde ar rămâne oarecum constantă. Avem așteptări de la economie din prisma fiscalității, de a dezvolta producții, prelucrare, orice este necesar în România”, a mai spus Bratu.
(Citește și: „Cum arată, în BETA, platforma de monitorizare a proiectelor din PNRR, prezentată în premieră de ministrul Dragoș Pîslaru la conferința CursDeGuvernare / Pîslaru: Avem un tablou de bord al PNRR, o bază de date indexată cu toate proiectele”)
***
Urmărește-ne pe Google News
