Cele mai mari scăderi ale consumului de energie s-au înregistrat în ultimii în industrie, și în special în ramurile energointensive pe măsură ce și producția a scăzut. Cele mai afectate sectoare de creștea costurilor energetice fiind metalurgia și industria chimică.
Consumul de energie în metalurgie a scăzut în 2024 cu 12%, după ce în 2023 a înregistrat o scădere record de aproape 36%. Industria chimică a consemnat o ușoară creștere anul trecut, comparativ cu 2023, de 2,3% dar după scăderi de 13,5% în 2023 și de 38% în 2022.
De remarcat că sectorul care a cunoscut o creștere constantă în ultimii cinci ani, cu cu nivel de aproape 17% în 2024, în concordanță cu avansul investițiilor în infrastructură.
Această scădere a activității și implicit a consumurilor energetice se reflectă și în evoluția ponderii acestor două ramuri în total consum energie la nivel național. Astfel, dacă în 2020 metalurgia avea o pondere de 6,3% din totalul consumului și industria chimică de 6%. În 2024, ponderea metalurgiei scăzuse la mai puțin de jumătate, la doar 3% din total, iar industria chimică mai reprezenta doar 3,7%.
De remarcat și o scădere a consumului de energie a populației, 2024, fiind al treilea an al restrângerii consumului. 2022 a fost anul cu o scădere record de 10%, care a corespuns cu criza energetică determinată de invadarea Ucrainei și de explozia prețurilor la gaze naturale, petrol și electricitate.
Per total, consumul național, a scăzut în 2024 cu 0,3% față de față de 2023. Pe parcursul a cinci ani, consumul de energie al României a scăzut cu 10%, în concordanță cu diminuarea activității din industrie.
Scădere ușoară a resurselor de energie
Pe partea de ofertă, resursele de energie totale disponibile în anul 2024 au înregistrat o ușoară scădere față de cele din anul 2023 (- 4 mii tep – tone echivalent petrol).
Resursele de energie totale disponibile în anul 2024 au cumulat 42,0 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel comparabil cu anul 2023, menținut prin creșterea importurilor cu 6,2% și scăderea producției de energie primară și a stocului de resurse de energie la începutul anului.
Scăderi mai importante ale resurselor s-au înregistrat la cocsul din import (-20,3%), cărbuni (-12,6%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică și căldură nucleară (-7,9%). Resursele de țiței au înregistrat o creştere de 5,8%.
Cititi si: Creștere de la 1 noiembrie a prețurilor la energie electrică și termică. Cu cât se scumpește agentul termic în București
***
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
„Consumul de energie scade din cauza căderii industriei, dar importurile cresc, din cauza reducerii producției interne” acest titlu indica cauza si efectul foarte clar, dar autorul il considera inexplicabil un paradox. Paradoxul reprezinta o (aparenta) contradictie logica. De exemplu, in acest context daca populatia Romaniei creste, dar consumul de energie scade (mai greu de explicat) – este clar un paradox; sau daca populatia scade dar, consumul creste – mai usor de explicat in contextul incalzirii globale, digitalizare etc. Acest titlu este potrivit pentru screening-ul analfabetismului functional.
Calmați-vă: e vorba de reducerea producției de energie, nu de cea a producției industriale (din prima parte a asertiunii). pentru că dacă s-ar menține producția de energie pe fondul scăderii industriei, poate nu ar mai trebui să importăm.