Țările UE evaluează posibilitatea de a acorda Frontex competențe în domeniul supravegherii spațiului aerian și al protecției infrastructurilor critice, potrivit unor documente confidențiale consultate de Euractiv.
Această măsură vine în contextul îngrijorării crescânde cu privire la o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian european în ultimele luni, inclusiv la instalații militare și civile sensibile din Belgia în weekend.
O notă a Consiliului UE, datată 30 octombrie și distribuită țărilor UE de către președinția daneză, arată că ideea aflată în dezbatere este ca Frontex să își asume responsabilități suplimentare pentru a face față amenințărilor hibride, de la încălcarea spațiului aerian până la protecția activelor strategice.
Revizuirea mandatului Frontex, prevăzută pentru anul viitor, a fost anunțată pentru prima dată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la începutul acestui an și face acum parte din planul de lucru al UE pentru 2026.
Dezbaterea semnalează dorința tot mai mare a capitalelor de a alinia misiunea Frontex la mediul în schimbare al securității din Europa și vine la doar câteva luni după ce agenția a adoptat o structură de comandă inspirată de NATO.
În prezent, Frontex sprijină țările UE în gestionarea frontierelor externe, oferind asistență pe teren, combatând criminalitatea transfrontalieră, colectând informații și oferind asistență în procedurile de returnare.
Luna trecută, în cadrul unei declarații alături de ministrul german de interne Alexander Dobrindt, comisarul pentru migrație Magnus Brunner a sugerat că mandatul Frontex ar putea fi extins în cele din urmă la apărarea împotriva dronelor și protecția aeroporturilor – un subiect sensibil din punct de vedere politic, în contextul rapoartelor privind perturbări legate de Rusia la aeroporturile civile și spionajul la bazele militare din întreaga Uniune.
Nota Consiliului sugerează că astfel de măsuri ar putea necesita modificări ale regulamentelor Frontex. Acest lucru ar putea implica permiterea agenției să intervină la cererea unui stat membru în situații de amenințări hibride, prin actualizarea normelor privind intervențiile rapide la frontieră, zonele fierbinți și echipele de sprijin pentru gestionarea migrației – sau crearea unei dispoziții separate pentru sprijinul agenției în cazuri de instrumentalizare a migrației și alte amenințări hibride.
Un document de discuție separat al Președinției Consiliului insistă asupra acordării Frontex mai multor competențe pentru a colabora cu țări terțe.
Capitalele europene doresc ca agenția să depășească acordurile existente cu șase state din Balcanii de Vest și să desfășoare echipe la marile aeroporturi internaționale sau la alte puncte de trecere importante. Agenția ar putea, de asemenea, să își asume un rol mai important în efectuarea controalelor „înainte de plecare” a călătorilor care se îndreaptă spre spațiul Schengen.
Statele membre UE reiterează, de asemenea, solicitarea lor de a putea desfășura echipe de returnare în țări din afara UE și de a permite Frontex să coordoneze returnările dintr-o țară terță în alta. Acest lucru ar putea ușura presiunea de-a lungul rutelor de migrație, așa cum a raportat Euractiv luna trecută.
Dezbaterea are loc în contextul în care Comisia intenționează să extindă efectivele permanente ale agenției. În orientările sale politice pentru 2024, Ursula von der Leyen s-a angajat să tripleze efectivele Gărzii de Frontieră și de Coastă Europene, ajungând la 30.000 de persoane până în 2027.
(Citește și: „Dronele militare fabricate de Carfil Braşov cu Periscope Aviation, testate cu succes – drona de atac poate purta aproape 15 kg de muniţie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
