Consiliul Național Tripartit a amânat miercuri decizia privind salariul minim garantat pe economie în 2026, dar cei trei parteneri sociali – Guvern, patronate, sindicate – au stabilit majorarea valoarea tichetului de masă la 50 de lei, de la 40,18 lei, cuantumul intrat în vigoare în aprilie acest an.
Discuțiile continuă inclusiv pe varianta creșterii salariului minim cu o sumă neimpozabilă, de la nivelul actual de 4.050 lei.
Dar, deocamdată, cele două tabere formate pe subiect rămân ferm pe pozițiile exprimate înainte de ședința de miercuri a Consiliului și argumentate în ultimele săptămâni:
- guvernanții și patronatele se mențin categoric pentru înghețarea acestui venit, considerând că presiunea asupra companiilor va crește semnificativ costurile de producție, ceea ce va genera falimente și concedieri
- sindicatele exclud conservarea venitului și cer majorarea salariului minim cu cel puțin 200 de lei, invocând inflația ridicată ce duce la scăderea drastică a puterii de consum a celor mai săraci lucrători și avertizând că se riscă un infringement pentru nerespectarea Directivei europene privind salariul minim adecvat
În această ecuație intervine și PSD care susține poziția sindicatelor și amenință în coaliție că nu acceptă menținerea actualei valori a salariului minim.
Consultările vor continua, urmând ca Guvernul să ia o decizie până la sfârșitul lunii noiembrie.
Guvernul: Majorarea ar fi în contradicție cu măsura plafonării salariilor
Premierul Ilie Bolojan, care este împotriva creșterii, contestă oportunitatea demersului, explicând că ea ar avea un impact important exact pe zona unde s-au plafonat salariile, şi anume în sectorul public, venind în contradicţie cu măsurile deja luate.
Ar fi o reacție în lanț, pentru că, reamintim, salarizarea din sistemul public se face în cadrul unui mecanism ierarhic în care celelalte salarii de bază sunt stabilite prin coeficienți raportați la salariul minim.
Poziția Guvernului, prezentată în următorul comunicat:
„Prim-ministrul a reamintit celor prezenți motivele pentru care anul viitor salariile din sectorul public vor rămâne la valoarea din acest an.
De asemenea, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că înțelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții, dar, în egală măsură, o eventuală creștere anul viitor a salariului minim brut va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații.
Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va antrena automat o creștere a mai multor salarii din sectorul public, creștere pe care România nu și-o permite anul viitor.
Anul acesta, productivitatea muncii a crescut cu 5%, dar salariile au crescut deja cu peste 9%. Orice majorare salarială care nu se bazează pe o creștere a productivității muncii duce la un plus de inflație, care îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici.
Există diferențe de salarizare și între regiuni și județe și o creștere uniformă a salariului minim ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural și în orașele mici.
Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an.”
Declarații recente ale unor oficiali
- Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spunea în urmă cu câteva zile că majorarea salariului minim nu este indicată în prezent, pentru că ar afecta competitivitatea economiei.
- ”Creşterea salariului minim pe economie poate fi un astfel de impuls pentru stimularea consumului. Iar pentru cei îngrijoraţi că nu este o legătură directă între creşterea salariului minim şi productivitate le transmit că sunt datele empirice care arată că productivitatea muncii a crescut odată cu creşterea acestuia. De aceea, cred că în CNT trebuie să fie discuţii clare, cu argumente care să treacă de mituri şi prejudecăţi. Sunt argumente solide pentru creşterea salariului minim pe economie atât din punct de vedere legal, cât şi economice şi sociale. Doar să fim deschişi să ascultăm şi vocea celor care nu pot fi prezenţi în sala de şedinţe a Guvernului”, declara săptămâna trecută și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.
- Președintele Nicușor Dan declara că forțarea unui salariu minim prea mare ar putea face ca mii de români să-și piardă locurile de muncă.
Concordia: „Menținerea nivelului actual reprezintă singura opțiune responsabilă în contextul economic dificil prin care trece România”
Patronatul Concordia amintește că presiuni semnificative asupra costurilor cu forța de muncă, în toate sectoarele, s-au manifestat deja în ultimii cinci ani, o perioadă în care salariul minim brut a urcat cu aproximativ 85%, una dintre cele mai accelerate evoluții din Uniunea Europeană.
„Suntem într-o situație economică dificilă. Ne dorim o economie competitivă, productivă, cu valoare adăugată mare, care să permită firmelor să remunereze competitiv angajații. Dar contextul actual nu ne permite acest lucru. Capacitatea reală a economiei nu permite noi creșteri ale salariului minim. Acest fapt ar însemna efecte contrare față de ce ne dorim” a declarat Călin Ile, vicepreședinte Confederația Patronală Concordia.
Alte precizări ale patronatului
- Economia României traversează o perioadă de creștere modestă – Fondul Monetar Internațional estimează un avans de doar 1%, în 2025, și 1,4%, în 2026. Consumul intern și încrederea atât a populației, cât și a companiilor, sunt în scădere accentuată, iar deficitul comercial rămâne ridicat. În acest context, o majorare a salariului minim ar amplifica dezechilibrele economice existente.
- În sectoare cheie precum transporturile rutiere, HoReCa și industria mobilei, profitabilitatea a scăzut sub 4%, iar costurile operaționale au crescut cu 20-100% față de 2020.
- Dobânzile bancare se mențin la 8-10%, iar întârzierile la rambursările de TVA și concedii medicale generează blocaje grave de lichiditate pentru firmele mici și mijlocii.
- Condițiile economice actuale nu mai permit absorbția unei noi creșteri de costuri, fără riscul reducerii locurilor de muncă și al extinderii economiei informale. În concluzie, o creștere a salariului minim ar afecta, paradoxal, chiar salariații cu venituri mici, prin reducerea oportunităților de angajare și presiuni suplimentare asupra costurilor companiilor.
- În acest context economic dificil, Confederația Patronală Concordia recomandă păstrarea nivelului actual al salariului minim și, astfel, protejarea locurilor de muncă. Menținerea nivelului actual asigură predictibilitate și permite protejarea economiei într-o perioadă de volatilitate economică și fiscală accentuată.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3.900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).
Sindicatele solicită o majorare de cel puțin 200 de lei
Păstrarea acestui venit și în 2026 la valoarea de 4.050 lei ar duce la prăbușirea puterii de cumpărare sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariaţi, acuză sindicatele.
De asemenea, ele au avertizat guvernanții că îngheţarea salariului minim în 2026 ar fi o încălcare gravă a legislaţiei naţionale şi europene, ceea ce ar putea duce la o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
Formula legală de calcul a salariului minim (Legea 283/2024 şi HG 35/2025) este una corectă, transparentă, agreată de toate părţile – Guvern, patronate şi sindicate – şi aliniată Directivei Europene 2022/2041 şi Convenţiei OIM nr. 131/1970, iar aplicarea ei ar duce la o creştere a salariului minim la 4.325 lei în 2026, conform BNS.
Confederația BNS a transmis că această decizie eventuală de înghețare nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României.
(Citește și: BNS susține că guvernul este obligat prin lege să majoreze salariul minim de la 1 ianuarie 2026 – altfel, România riscă o procedură de infringement)
****
Urmărește-ne pe Google News
