Predarea puterii de către gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâșia Gaza „este aspectul cel mai problematic” în actuala fază a aplicării planului de pace în 20 de puncte al președintelui american, Donald Trump, apreciază Iulia Joja, senior fellow la Middle East Institute, un prestigios grup de reflecție cu sediul la Washington.
Ea explică, pentru cursdeguvernare.ro, care sunt pașii următori pentru gestionarea tensiunilor regionale și cum pot înclina balanța de putere negocierile privind componența și mandatul Forței internaționale de stabilizare.
Potrivit planului de pace al lui Trump – acceptat atât de Israel, cât și de Hamas – SUA vor colabora cu partenerii arabi și internaționali pentru a crea o Forță internațională temporară de stabilizare, care să fie dislocată în Gaza. Compusă din circa 5.000 de militari, forța va avea sarcina de a dezarma Hamas și de a asigura un guvern palestinian de tranziție.
„În primul rând, Hamas trebuie să predea puterea acestei Forțe de stabilizare, în cooperare cu Autoritatea Palestiniană. Dezarmarea ar fi pasul numărul doi. Hamasul este însă reticent în a preda puterea”, spune Iulia Joja.
Cercetătoarea remarcă, totodată, „ambiguitatea strategică” din planul de pace: Statele Unite au formulat o serie de prevederi din document astfel încât să lase spațiu de negociere între actorii implicați și să aibă la îndemână mai multe opțiuni pentru situația – deja luată serios în calcul – ca Hamas să nu depună armele. Momentan sunt încă în discuție componența și mandatul Forței.
„Structura actuală a Forței – și nu cred că acest lucru se va schimba chiar și în următorii ani – este una sub conducerea Statelor Unite. Cine va participa, cu ce contingente și cum va fi transferată puterea către o forță de stabilizare mai permanentă sunt aspecte despre care vom cunoaște mai multe detalii abia în următoarele luni. Încă se negociază. Sunt făcute oferte, însă acestea trebuie să primească și acceptul țărilor Israelului”, precizează cercetătoarea de la Middle East Institute.
Israelul a anunțat, săptămâna aceasta, că nu dorește pe teritoriul său militari turci ca parte a forței și, conform The Guardian, aceasta va fi, cel mai probabil, condusă de Egipt, sub coordonarea SUA. Două țări europene – Germania și Danemarca – doresc, de asemenea, să joace un rol important în stabilizarea Fâșiei Gaza.
Forța va instrui și va oferi sprijin forțelor de poliție palestiniene autorizate din Gaza și se va consulta cu Iordania și Egiptul, care au o vastă experiență în acest domeniu, se arată în planului lui Trump. Forța va colabora cu Israelul și Egiptul pentru a contribui la securizarea zonelor de frontieră, împreună cu forțele de poliție palestiniene recent instruite. „Este esențial să se împiedice intrarea munițiilor în Gaza și să se faciliteze fluxul rapid și sigur de mărfuri pentru reconstrucția și revitalizarea Gazei. Părțile vor conveni asupra unui mecanism de evitare a conflictelor”, se mai spune în planul cu 20 de puncte.
Autoritatea Palestiniană trebuie să se reformeze
Revenind la transferul de putere și la umplerea vidului care va apărea odată cu dispariția Hamas, Iulia Joja reamintește de promisiunile liderului Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.
„Mahmoud Abbas și Autoritatea Palestiniană au promis reformă și alegeri, aceasta fiind principala premisă pentru ca Autoritatea Palestiniană să preia o parte din putere, într-o perioadă stabilită de comun acord cu Israelul, cu SUA și cu ceilalți participanți la această înțelegere. Sigur că acest lucru nu se poate face peste noapte și pentru un transfer de putere, o reformă, e nevoie de foarte multe condiții pe teren, care în acest moment nu există”, atrage atenția Iulia Joja (foto).
„Și atunci planul este ca situația de securitate să fie controlată prin această forță de stabilizare care – pe lângă stabilizare – trebuie să permită accesul organizațiilor neguvernamentale în Gaza pentru a asigura ajutorul necesar, în primul rând ajutorul umanitar, și apoi reconstrucția sau începerea reconstrucției, un proiect imens. Și, în același timp, trebuie să aibă loc o reformă politică pentru a putea crea, în următorul an, o Autoritate Palestiniană care să aibă legitimitatea politică necesară și, pe de altă parte, o forță de poliție, care să asigure securitatea, să o preia de la Forța de stabilizare prin personal autohton, prin palestinieni. Deja, Egiptul și Iordania au început, de câteva luni, un proces de instrucție pentru viitoarea forță palestiniană”, explică Joja.
Practic, armata israeliană ar urma să predea progresiv teritoriul pe care îl ocupă în Gaza către Forța internațională, până când se va retrage complet din Gaza, cu excepția unei prezențe de securitate perimetrală care va rămâne până când Fâșia va fi în siguranță față de orice amenințare teroristă resurgentă.
Prin declarația semnată, luna aceasta, la Sharm El-Sheikh, SUA, Turcia, Qatarul și Egiptul s-au angajat să implementeze planul propus de Donald Trump. „Susținem și sprijinim eforturile sincere ale președintelui Trump de a pune capăt războiului din Gaza și de a aduce o pace durabilă în Orientul Mijlociu. Împreună, vom pune în aplicare acest acord într-un mod care să asigure pacea, securitatea, stabilitatea și oportunități pentru toate popoarele din regiune, inclusiv palestinienii și israelienii”, se arată în documentul semnat, în Egipt, de președintele american Donald Trump, omologii săi turc și egiptean – Recep Tayyip Erdoğan și Abdel Fattah El-Sisi – și emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al-Thani.
Semnatarii promit să rezolve „disputele viitoare prin angajament diplomatic și negociere, mai degrabă decât prin forță sau conflicte prelungite”. „Recunoaștem că Orientul Mijlociu nu poate suporta un ciclu persistent de războaie prelungite, negocieri blocate sau aplicarea fragmentară, incompletă sau selectivă a termenilor negociați cu succes”, se mai spune în document.
Rusia și Iranul pierd din influență, dar „nu pleacă nicăieri”
Recenta încercare eșuată a lui Vladimir Putin de a organiza un summit cu țările arabe la Moscova, precum și neinvitarea președintelui rus la summitul de la Sharm El-Sheikh au atras atenția experților în relații internaționale.
„Eu încerc să nu subestimez Rusia. Pe hârtie, în acest moment, pare destul de slăbită, dar eu imi amintesc de campania extrem de activă pe care a dus-o Rusia, pe parcursul acestui an, în încercarea de negociere, de mediere între Iran și Statele Unite, tocmai pentru a căpăta mai multă pătere. Moscova încerca să se poziționez drept actor neutru, când de fapt Iranul și Rusia sunt într-un parteneriat strategic cuprinzător și într-o dependență”, reamintește Iulia Joja.
Și adaugă: „Însă Rusia a devenit din ce în ce mai dependentă de Iran. Iranul este slăbit, încearcă și el să-și recapete puterea. Vorbim de un război pe multiple planuri pe care Israelul îl duce și practic vedem că Iranul a fost slăbit în mod special în regiune și deci prin proxi, dacă doriți, și Rusia de către Israel. Sigur, Statele Unite ajută, însă Israel a făcut partea principală a efortului. Și deci ele sunt slăbite, dar ele nu pleacă nicăieri. Amândouă, Iranul și Rusia s-au poziționat și se poziționează într-o relație de opoziție și e o chestiune destul de existențială în raport cu Israelul și cu Statele Unite”.
(Citește și: „Palestina – recunoscută oficial de 156 de state. Marea întrebare: cine o va conduce?”)
***
Urmărește-ne pe Google News
