Modificarea OUG 52/2025, care a provocat scandal în coaliţie și i-a revoltat pe primari din cauza schimbărilor aduse cadrului aplicabil angajamentelor şi cheltuielilor bugetare la categoria ”Bunuri şi servicii”, a fost aprobată în ședința de luni a Guvernului.
Din 2023, administrația centrală este obligată să solicite aprobarea Guvernului pentru anumite cheltuieli. Ministerul Finanțelor a propus anul acesta ca practica memorandumurilor de aprobare a respectivelor cheltuieli să fie extinsă şi pentru administraţia locală, generând un proces birocratic ce putea bloca activitatea unităților administrativ – teritorială, după cum au acuzat PSD și primari din toată țara.
În octombrie, a fost adoptată forma ce afecta și administrația locală – OUG 52, pentruoptimizarea cheltuielilor din administrația locală. În acel moment, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, anunţa că a trecut prin Guvern o Ordonanţă cu foarte multe lucruri citite pe bandă și care trebuie reparate, altfel se va ajunge la blocaje în administraţia locală.
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, la fel ca mulți alți primari din țară, a criticat și ea OUG 52, întrucât, spunea ea, primarii nu vor putea face deszăpezire, vor fi în imposibilitatea de a pregăti drumurile pentru iarnă, și din cauza riscului de a nu mai putea fi accesate fonduri europene după interzicerea studiilor de fezabilitate şi expertizelor.
Explicațiile Executivului privind necesitatea memorandumurilor de aprobare a cheltuielilor
”Prin noile reglementări sunt aduse clarificări şi îmbunătăţiri cadrului aplicabil angajamentelor şi cheltuielilor bugetare la categoria «Bunuri şi servicii», scopul principal fiind menţinerea disciplinei financiare şi limitarea risipei bugetare. Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente şi eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, pentru a reduce necesitatea aprobării unor memoranduri individuale în situaţii punctuale”, precizează Executivul.
- În anul 2023, regula s-a aplicat atât autorităţilor centrale, cât şi celor locale, ”generând economii importante la nivelul cheltuielilor publice şi contribuind la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în zona cheltuielilor de capital”.
- ”În anul 2024, măsura a fost menţinută doar pentru autorităţile administraţiei publice centrale, atât pentru categoria bunuri şi servicii, cât şi pentru categoria cheltuieli de capital. Forma aprobată în anul 2025 a fost, de fapt, mai echilibrată şi mai flexibilă decât cea din anii anteriori. Aceasta s-a aplicat exclusiv categoriei de cheltuieli «Bunuri şi servicii» şi a permis, printr-o procedură transparentă de aprobare prin memorandum, posibilitatea exceptării pentru instituţiile publice – centrale şi locale – în situaţiile justificate”.
- Prin acest mecanism, ordonatorii principali de credite şi Guvernul au avut la dispoziţie un instrument suplimentar de control, care a permis gestionarea mai eficientă a resurselor publice şi limitarea risipei bugetare, prin amânarea unor cheltuieli care nu erau urgente, fără a afecta însă plăţile esenţiale sau serviciile publice în derulare.
- ”La propunerea autorităţilor publice locale şi a consultării ministerelor, prin modificările adoptate, Guvernul îmbunătăţeşte norma din punct de vedere procedural, introducând mecanisme de excepţie clar definite, care reduc birocraţia şi răspund nevoilor reale ale instituţiilor publice”.
Modificări și exceptări
Modificarea OUG introduce excepții ce ar trebui să evite aceste blocaje invocate de aleșii locali.
Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente şi eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, conform unui comunicat transmis luni seara de către Executiv.
Prin modificările aduse OUG, au fost introduse excepţii justificate pentru câteva categorii de cheltuieli:
- Studii şi activitate de consultanţă necesară pentru pregătirea proiectelor de investiţii şi depunerea cererilor de finanţare, inclusiv a celor finanţate din fonduri europene;
- Activităţi cultural-artistice şi de patrimoniu, desfăşurate potrivit OG nr. 51/1998, Legii nr. 186/2003 şi Legii nr. 422/2001;
- Cheltuieli aferente asistenţei juridice referitoare la arbitrajele litigiile internaţionale;
- Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcţionare a unor servicii publice esenţiale furnizate de structuri ale administraţiei central, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum.
Prevederi speciale pentru administrațiile locale
- ”De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităţilor publice locale: în situaţiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern”.
- Instituţia precizează că, totodată, actul normativ prevede posibilitatea ca excedentul bugetar local şi disponibilităţile din secţiunea de funcţionare să poată fi utilizate cu prioritate pentru finanţarea serviciilor sociale.
- ”Această măsură asigură stabilitatea şi continuitatea serviciilor sociale la nivel local şi sprijină protejarea categoriilor vulnerabile. Prin modificările aduse, Guvernul continuă procesul de consolidare a disciplinei bugetare, combinat cu o abordare pragmatică şi flexibilă care permite instituţiilor publice să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de eficienţă, transparenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară”.
(Citește și: Premierul: Dacă reforma administrației nu va fi adoptată în noiembrie, implementarea ei se amână până după adoptarea bugetului. Consecințele)
****
Urmărește-ne pe Google News
