Guvernul va adopta în noiembrie un nou pachet de reducere a cheltuielilor publice, așa încât deficitul bugetar să coboare către 6% din PIB în 2026, a anunțat marți premierul Ilie Bolojan (foto stânga), în urma unei întrevederi cu Valdis Dombrovskis (foto dreapta), comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare.
Comisia Europeană va analiza până la sfârșitul lunii noiembrie demersurile României de reechilibrare a finanțelor publice pentru a determina dacă acestea sunt suficiente pentru e se evita suspendarea fondurilor europene în baza procedurii de deficit excesiv deschise încă de dinainte de pandemie.
„Este important ca România să păstreze accesul la pieţele internaţionale de capital şi să se asigure că îşi poate finanţa priorităţile de politici, la costuri acceptabile. Pe mai departe, trebuie să ne asigurăm că sistemul de finanţe publice şi creşterea economică registrează performanţe solide şi tocmai de aceea sunt necesare eforturi continue şi implicare. Având în vedere raporturile autorităţilor române şi măsurile luate în ultimele luni, Comisia va stabili dacă România poate îndeplini cerinţele fiscale europene privitoare la procedura de deficit fiscal excesiv, până la sfârşitul lunii noiembrie. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite Comisiei să oprească procesul de condiţii macroeconomice şi să evite suspendarea fondurilor europene”, a declarat Valdis Dombrovskis.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că România își propune să mențină în următoarele două luni un control bugetar în așa fel încât să se încadreze în ținta de deficit de 8,3% din PIB în 2025. Ultimele două luni din acest an vor fi importante și din perspectiva bugetului pentru anul viitor, în noiembrie urmând să fie adoptat un nou pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor, așa încât deficitul să coboare spre 6% din PIB în 2026, a mai anunțat premierul.
„Lunile noiembrie și decembrie vor fi niște luni hotărâtoare și pentru bugetul pe anul viitor. De ce? Pentru că, pe de o parte, în decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului, care va cuprinde ținta de deficit și principalele elemente care țin de bugetul de anul viitor, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită ca odată cuprinse în Legea bugetului să avem efectele de stabilitazare și în cursul anului următor. Prin urmare, ne propunem să luăm măsuri în cursul lunii noiembrie pentru reducerea cheltuielilor în continuare, pentru încasarea veniturilor și pentru prioritizarea și eșalonarea investițiilor din bugetele naționale, în așa fel încât să găsim o formă de echilibru în bugetul național pe anul 2026. Tot în această lună sunt câteva evenimente importante ale Comisiei, care țin de România, pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN din prima jumătate a lunii va fi o evaluare a modului în care am gestionat acest deficit excesiv și ne bazăm ca în baza măsurilor care au fost luate Comisia să ne susțină și să recunoască acest lucru. (…)
Ținta de deficit pe care ne-o propunem pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%. Pentru asta, așa cum v-am spus, măsurile pe care le vom adopta în luna noiembrie și pregătirea bugetului vor fi determinante și Guvernul își propune să adopte aceste măsuri în așa fel încât să menținem capacitatea țării noastre de a avea acces pe piețe, stabilitate economică care din a doua jumătate a anului să își arate rezultatele și să trecem cât mai repede posibil peste această perioadă diferită”, a declarat Ilie Bolojan.
România așteaptă unda verde ECOFIN și pentru PNRR-ul renegociat pentru a putea trimite cererile de plăți
„De asemenea, va fi un alt subiect important și anume, PNRR, care odată aprobat și în Consiliul ECOFIN ne permite să depunem cererile de plată la final de an, în așa fel încât să putem încasa granturile europene pentru a putea asigura continuarea investițiilor și a ne menține echilibrele financiare. (…)
Am abordat și subiectul PNRR și am mulțumim dl. comisar pentru sprijinul acordat de Comisia Europeană în finalizarea negocierilor pentru revizuirea acestuia. Această formă revizuită ne va permite să continuăm investițiile importante pe care România le are în momentul de față în domeniul infrastructurii, construcției de spitale, reabilitări de școli șamd. Avem de cheltuit aproximativ 10 mld. de euro până la sfârșitul lunii august anul viitor, care vor constitui baza investițiilor României anul viitor. Ne vom focaliza pe lucrări, pe respectarea jaloanelor în așa fel încât să putem să accesăm fondurile europene”, a spus premierul.
Potrivit comisarului European, dincolo de PNRR, România va putea să conteze pe sprijin substanţial din partea Uniunii Europene, prin fondurile de coeziune, prin instrumentul SAFE pentru apărare şi prin bugetul european pe termen lung.
„Va fi esenţial ca România să asigure mecanisme coerente, stabile şi transparente pentru înlăsnirea absorbţiei acestor fonduri, de care beneficiază economia României, cetăţenii şi mediul de afaceri. Noi contăm ca România să fie în continuare un partener important, pentru a ne lupta cu provocările cu care ne luptăm astăzi, care ţin de concurenţă şi până la apărare şi ne asigurăm că o economie stabilă şi puternică este foarte importantă din acest punct de vedere”, a subliniat comisarul european.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: Evaluarea oficială a Comisiei va fi comunicată în 25 noiembrie 2025
Evaluarea oficială a măsurilor efective de corecție a deficitului va fi inclusă în previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, care vor fi comunicate în 25 noiembrie 2025, a anunțat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după întrevederea cu Valdis Dombrovskis.
„Reprezentanții Comisiei Europene au salutat schimbarea de atitudine fiscală și revenirea României la un cadru de seriozitate și predictibilitate în procesul de raportare și dialog tehnic. Aceștia au subliniat cã evaluarea oficială a măsurilor efective de corecție a deficitului va fi inclusă în previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, care vor fi comunicate în 25 noiembrie 2025”, potrivit unui comunicat.
Comisarul Dombrovskis a apreciat angajamentul autorităților române și progresele înregistrate, menționând că, în funcție de evaluarea finală a Comisiei și de poziția Parlamentului European, României i-ar putea fi recunoscute eforturile pentru implementarea efectivă a recomandărilor privind corectarea deficitului, fără a fi necesară aplicarea condiționalității macroeconomice care ar fi determinat suspendarea fondurilor europene pentru 2026.
„Acest nou semnal de încredere transmis de Comisia Europeană confirmă că România este pe drumul corect — un drum al responsabilitãții și al viziunii. Guvernul actual a demonstrat cã poate îmbina ferm consolidarea fiscalã cu investițiile strategice și reformele care modernizeazã statul. Bugetul urmãtorilor ani nu va fi doar un exercițiu contabil, ci un instrument de leadership economic, construit pe echilibru, disciplinã și dezvoltare.
Prioritatea este sǎ menținem ritmul ridicat al investițiilor publice și europene, simultan cu stabilizarea cheltuielilor curente și creșterea eficienței colectãrii. România intrã într-o etapã decisivã, în care fiecare decizie bugetară trebuie să sprijine modernizarea economiei, digitalizarea administrației și creșterea competitivitãții.
În continuare, vom direcționa resursele cãtre domeniile cu cel mai mare impact — infrastructură, educație, sănătate, energie și inovare — și vom impune o disciplină strictă asupra cheltuielilor neproductive. Este obligatoriu să consolidăm încrederea câștigată și sã ne asumăm construcția relansării printr-un alt tip de atitudine, care să denote seriozitate, curaj și viziune”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
Comisarul Dombrovskis a precizat cã, potrivit evaluãrilor preliminare, Comisia nu anticipeazã diferențe majore fațã de estimãrile Ministerului Finanțelor în ceea ce privește deficitul bugetar, însã România va trebui sã menținã un nivel ridicat de disciplinã bugetarã, astfel încât sã respecte ținta de deficit și sã confirme eficiența mãsurilor adoptate în acest an.
Totodatã, echipa Ministerului de Finanțe a prezentat noul sistem informatic integrat pentru elaborarea bugetului 2026, care va permite tuturor ministerelor și autoritãților locale încãrcarea electronicã a datelor bugetare și monitorizarea în timp real a proiectelor. Acest instrument digital reprezintã un pas important spre transparențã, eficiențã și reducerea birocrației în procesul de planificare bugetarã.
(Citește și: ”Comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis – vizită în România: discuții pe evoluția bugetară și PNRR”)
***
Urmărește-ne pe Google News
