Cadrele legislative europene pentru reducerea deșeurilor și creșterea reciclării există, dar succesul depinde de aplicarea locală și de protejarea industriei UE față de materiale reciclate din afara UE, a declarat Zsuzsa Bereschi, director Energy & Sustainability la EY Parthenon, în cadrul în cadrul conferinței ”Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național” organizată de CDG.
Potrivit acesteia, accentul trebuie să fie pe standarde tehnice unitare, predictibilitate legislativă, stimulente pentru investiții și trasabilitate digitală a materialelor.
”Așa cum spunea domnul Damov, pentru atingerea acelei ținte de 25% plastic reciclat în ambalajele de plastic trebuie să ne gândim la faptul că, dacă vrem ca acel plastic să fie plastic reciclat din România sau măcar de la nivelul UE, trebuie să protejăm industria de concurență. Nu doar materiale virgine venite din țări non-UE, ci și acele materiale reciclate în țări non-UE unde noi nu controlăm, nu avem deloc viziune, instrumente de control pe cum sunt reciclate. Și rezultatul este că materialele reciclate în țări non-UE sunt adesea mai ieftine decât cele în țări UE”, a declarat Zsuzsa Bereschi.
Măsuri de protecție a țărilor UE pentru industria de reciclare
Aceasta a mai afirmat că depinde de noi, nu doar la nivel de România, să vedem cum putem să accelerăm implementarea reglementărilor care există în favoarea industriei, dar și să avem niște măsuri de protecție și de stimulare, respectând principiile economiei de piață.
”Stimulentele pentru investiții, de tipul, de exemplu, rată de TVA mai scăzută pentru utilizarea materialelor reciclate. Trebuie să fie aliniate cu întregul PNIEC, dacă se poate. Trasabilitate digitală asupra materialelor reciclate, similar cum este e-Transport. Să putem urmări materiale, volume, cine cu ce a contribuit la această economie circulară. Momentan, din câte știu, există mari diferențe de date la nivel național, la nivel local, și trasabilitatea este foarte redusă.
Până acum am vorbit doar despre partea aceasta de deșeuri. Dar, defapt, cel mai important pentru economia circulară este să intervenim în zona de prevenție. Prevenția este primul segment din ierarhia deșeurilor. Aici, sigur, că trebuie să ne gândim la reducerea ambalajelor, a consumului, creșterea durabilității materialelor, creșterea gradului de reparabilitate. Trebuie să gândim și în zona de eco-modulație, adică materialele care au o componentă mai mare de materiale greu de reciclat trebuie să contribuie mai mult, prin acele taxe de economie circulară”, a mai declarat Zsuzsa Bereschi.
(Citește și: ”LIVE ACUM / Conferința: Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național. 27 octombrie 2025, orele 09:30 – 13:30”)
***