Curtea Constituţională a admis, luni, cu cinci voturi vs patru, obiecţia de neconstituţionalitate a legii de modificare a pensiilor magistraților, din cauza nerespectării procedurii de adoptare.
Motivele extrinseci invocate în decizie se referă la lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În situația actuală, va trebui reluată procedura, dar menționăm că proiectul ar putea fi declarat din nou neconstituțional, chiar dacă va respecta procedura.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
”Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.
Instanţa supremă a considerat că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor ”încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Legea crește etapizat vârsta de pensionare, de la 60 (cât s-a stabilit prin reforma din 2023 a pensiilor speciale, întrucât înainte nu exista o limită de vârstă, ci doar de vechime) la 65 de ani, iar pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net, în loc de 80%.
Premierul Bolojan a declarat că ”proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraţilor este în linia normelor europene, însă ţine cont, totodată, atât de aspecte de echitate socială, normalitate şi eficienţă, precum şi de realităţile bugetare şi necesitatea de a reduce cheltuielile de funcţionare ale statului”.
CSM, în conflict cu premierul Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru
CSM a contrazis în mai multe rânduri afirmațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la vârsta și la cuantum pensiilor magistraților, iar în utlima săptămână a intrat într-o polemică aprinsă cu Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
”Contrar celor afirmate constant şi nereal în spaţiul public, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare se menţine la judecători la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010-2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani. În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare pentru procurori, din datele statistice deja prezentate public de Consiliu, reiese că aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, pentru judecători fiind de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp. Prin urmare, informaţia reiterată constant în spaţiul public că magistraţii se pensionează la 47-48 de ani este o informaţie falsă”, a acuzat luna trecută CSM.
Celelalte date invocate de CSM:
- Venitul brut şi cel net al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia şi Bulgaria.
- Din schema naţională de posturi, sunt alocate judecătorilor de la judecătorii aproximativ 45% dintre acestea, iar la parchetele de pe lângă judecătorii activează 49% din numărul total al procurorilor.
- ”Salariul net al unui judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un stagiar, 10.486 lei/net în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie sau la parchetul de pe lângă judecătorie. Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal şi a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriilor, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel sau a procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului”, explică reprezentanţii CSM.
- În România există în prezent peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar în jur de 5.000 sunt cele ale magistraţilor. Astfel, acestea ocupă maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu, ”deşi sunt prezentate constant ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii”.
- ”În ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, reamintim că prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu stabilită potrivit acestui act normativ nu mai depăşeşte salariul net în plată”, spune CSM.
- Vârsta de pensionare a magistraţilor în România este în prezent 60 de ani potrivit Legii nr. 282/2023, aceasta crescând etapizat. La nivelul anului 2021, vârsta de pensionare a magistraţilor era de aproximativ 54 de ani, aceasta scăzând ca urmare a iniţierii şi adoptării legislaţiei care a destabilizat statutul magistratului începând cu anul 2022.
Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM
Salariilor de bază li se adaugă numeroase sporuri, printre care:
- Spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica: 50%
- Spor pentru activitate neintrerupta: 10%-25%
- Spor pentru conditii vatamatoare: pana la 15%
- Spor pentru confidentialitate: pana la 10%
- Spor pentru judecatori, personal de specialitate sau auxiliar detasati in penitenciare: pana la 20%
Astfel, veniturile lunare cresc mult peste sumele prezentate de CSM.
Exemplificăm cu o listă de venituri încasate de judecători de la Tribunalul Municipiului București, luna martie 2025:
De asemenea, România este singura țară din UE (cel puțin) unde magistrații se pensionează sub 50 de ani (media de vârstă de la finalul anului trecut) sau sub 60 de ani.
Situația din UE, prezentată de Factual:
Judecătorii și magistrații, cele mai mari subvenții la pensie – pensiile lor, de aproape 10 ori cât pensia medie
Din întreaga categorie a pensiilor speciale, cele ale magistraților absorb cele mai mari subvenții de la buget.
Pensia medie suportată de la bugetul de stat în cazul acestor venituri ale judecătorilor și procurorilor este, conform datelor oficiale, de peste 22.000 de lei:
Aceasta, în timp ce pensia medie medie din România a fost de 2.811 lei în luna septembrie.
România riscă să piardă 231 de mil. euro din PNRR pentru neîndeplinirea Jalonului 215
Reforma pensiilor speciale face parte din Jalonul 215 din PNRR, care, dacă nu este îndeplinit, duce la suspendarea unor fonduri europene de circa 231 de milioane de euro destinate României.
Ceea ce s-a și întâmplat.
Comisia a suspendat fondurile, tocmai din cauza pensiilor magistraților, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, iar banii nu vor fi deblocați până nu se sunt realizate modificările de reducere a cuantumului și creștere a vârstei de retragere din activitate a judecătorilor și procurorilor
Reforma este parte dintr-un jalon al PNRR, care, dacă nu este îndeplinit, poate duce la suspendarea unor fonduri europene de circa 231 de milioane de euro destinate României.
Ministrul Pîslaru a acuzat CSM că face declarații „grave și false”, susținând că afirmația Consiliului referitoare la îndeplinirea jalonului încă din 2023 este inacceptabilă și contrazice realitatea confirmată de Comisia Europeană.
CSM insistă, însă, că reforma pensiilor speciale a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană prin Legea nr. 282/2023 și a comunicat că această reformă a fost îndeplinită, dar recunoaște că problemele au apărut ulterior ca urmare a deciziei CCR privind modificările. CSM susține că legea pensiilor magistraților nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene, contrazicând astfel guvernul.
(Citește și: Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania)
****
Urmărește-ne pe Google News
